English
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că susţine realizarea rotativei guvernamentale, aşa cum a fost prevăzută ea în protocolul coaliţiei PSD-PNL-UDMR, deoarece "nu există în acest moment o alternativă viabilă la această coaliţie".
"Coaliţia a apărut ca un rezultat al raţiunii politice. România a înţeles că vor veni multe crize. Politicienii au înţeles, spre surprinderea multora, că ţara trebuie guvernată de un guvern cu o susţinere solidă în Parlament. Aşa s-a creat coaliţia care guvernează România de mai bine de un an, un guvern codus de premierul Ciucă care a reuşit să evite un impact grav al tuturor crizelor prin care am trecut până acum, atât criza energetică, cât şi criza de securitate, şi aşa mai departe. Am fost întrebat de multe ori dacă sunt mulţumit de felul în care s-a guvernat. Da, sunt mulţumit, fiindcă ceea ce trebuia să facă Coaliţia şi Guvernul, să treacă România prin criză, au făcut-o cu succes. Ah, că nu absolut toate detaliile au fost rezolvate, este iarăşi adevărat, dar nici nu cred că s-a aşteptat cineva ca această coaliţie să funcţioneze numai cu foarte bună înţelegere şi numai cu soluţii ideale. Este o coaliţie politică complicată, între PNL şi PSD, şi trebuie să vedem partea plină a paharului, s-au înţeles şi au rezolvat problemele cu care s-au confruntat.
Întrebarea (...) este cum se continuă, fiindcă în câteva luni sau săptămâni ar trebui să se producă rotaţia la conducerea Guvernului.
Eu cred că această rotaţie este posibilă şi se va întâmpla. Nu cred că în momentul de faţă există o alternativă viabilă la această coaliţie, şi partidele au înţeles, toate partidele au înţeles acest lucru. În acelaşi timp, această rotaţie, sigur, va veni cu probleme suplimentare care trebuie negociate. În măsura în care va fi nevoie, mă voi implica pentru a garanta stabilitatea şi bunul mers al lucrurilor", a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, ieri, la finalul întrevederii cu cancelarul german Olaf Scholz.
Şeful statului a precizat că, dacă prin absurd nu are loc rotativa guvernamentală, lucrurile se îndreaptă spre o situaţie de aşa-zise alegeri anticipate, "care expressis verbis nu sunt prevăzute în Constituţie, dar, evident, ele pot avea loc".
"Este însă complicat de ajuns acolo. Va fi decizia Coaliţiei şi eu mă voi implica pentru a garanta stabilitatea ţării, pentru a garanta un mers normal al lucrurilor publice. Până la urmă, alegeri vor fi, cel mai târziu la sfârşitul anului viitor", a spus preşedintele Iohannis, care a reiterat că el crede că "se va întâmpla rotaţia la conducerea Guvernului" şi că "această coaliţie va merge mai departe".
Klaus Iohannis a mai spus că nu sunt motive de îngrijorare, că nu vom avea alegeri repetate ca în statele vecine, ci ţara noastră va fi guvernată în continuare.
Declaraţiile preşedintelui ţării vin după ce în ultima perioadă au existat tot mai multe voci din rândul partidelor care compun coaliţia de guvernare care sugerau că Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, nu va fi numit de Klaus Iohannis în locul premierului Nicolae Ciucă.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Si cu asta ce-am făcut?
(mesaj trimis de Paul în data de 04.04.2023, 13:28)
Motto:
"Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă."
(Mihai Eminescu- Glossă)
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială a ţării. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reforma administrativ-teritoriala s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este destructurarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Cu atât mai mult acum când din cauza crizelor multiple a ajuns cutitul la os, este nevoie reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde cum ar fi:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Revenind la reforma administrativa , la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
Inafara de reforma administrativa, Romania mai are nevoie de reforma constituțională, despre care se vorbeste de multa vreme.
Inca din 2013, de pe vremea Uniunii Social Liberale (USL) s-a relansat tema reformei constituționale, legată fiind de intenția de reorganizare adminstrativ-teritorială a României, cu referire speciala la urmatoarele aspecte:
-România – „stat național unitar”,
-tipul de regim politic,
-tipul de parlament,
-imuniatea parlamentarilor,
-utilizarea ordonanțelor de urgență,
-noua organizare adminsitrativ-teritorială,
- statutul Curții Constituționale,
-rolul referendumului în procesul legislativ,
-Consiliului Superior al Magistraturii între trecut și viitor,
-definirea drepturilor cetățenești.
Dacă nici acum, când din cauza crizelor multiple a ajuns cutitul la os, Guvernul de coalitie PSD-PNL-UDMR cu o majoritate parlamentară de peste 70%, nu are curajul să facă reformele interne atât de necesare si să renunte la centralizarea excesivă care a devenit o frână în calea progresului economic, atunci când?!
Cu toate astea, Klaus Iohannis aflat la finele ceui de-al doilea mandat de presedinte al României afirma cu nonsalanţă: "Da, sunt mulţumit, fiindcă ceea ce trebuia să facă Coaliţia şi Guvernul, să treacă România prin criză, au făcut-o cu succes."
Care succes?!
2. fără titlu
(mesaj trimis de Toni în data de 04.04.2023, 16:38)
Coaliţia PSD-PNL-UDMR, a apărut dintr-o ambitie prostească a presedintelui Iohannis de a scoate USR-ul de la guvernare, cu pretul blocării programului de reforme ce se prefigura la inceputul ciclului electoral 2020-2024. Iohannis a adus PSD-ul la guvernare, de teama unei suspendări cu care a fost amenintat si nicidecum din alte " raţiunii politice" asa cum a declarat.
Cat priveste actuala coalitie de guvernare PSD- PNL- UDMR este formată din partide care își urmăresc, fiecare, propriile interese. Este vorba un guvern alcătuit pentru "linistea presedintelui" din 3 formațiuni, in care unul trage hăis, altul cea, blocând in primul rând programul de reforme prevăzut in PNRR. In aceasta situatie, PNL a ajuns prizonier într-o coaliție de guvernare, în care se vede că PSD taie și spânzură, amintind de struto-cămila numită USL din anii 2014 de care s-a ales praful.