KLAUS IOHANNIS: "Trebuie să gândim politicile economice dincolo de ciclurile electorale"

Actualizare 20:16 Borc, despre proiectul "România Competitivă": "De luni ne punem pe treabă"

Autorităţile vor începe de luni discuţiile pe cele 16 măsuri din cadrul proiectului "România Competitivă", a afirmat astăzi Costin Borc, ministrul Economiei.

"Pentru fiecare dintre cele 16 domenii există câte o fişă la care s-a lucrat. Nu ne dorim să impunem. Un document trebuie să fie rezultatul unei dezbateri şi atunci începând de săptămâna viitoare e un calendar pentru fiecare domeniu în parte. Vor fi invitaţi experţi, oameni din asociaţii neguvernamentale, specialişti de la guvern, din asociaţiile oamenilor de afaceri, patronate, sindicate. Pentru fiecare domeniu vor primi documentul de discuţii", a spus Borc, la Palatul Parlamentului, potrivit unor surse din media. Ministrul a precizat că se va face o dezbatere pentru fiecare domeniu în parte, iar documentul ce rezultă din aceste dezbateri va fi făcut public.

"Se va face o dezbatere şi o prezentare pentru fiecare domeniu în parte urmând ca documentul ce rezultă din aceste dezbatere să fie public. (...) Ce ne-am dorit noi este să punem în dezbatere astăzi, să prezentăm câteva principii, în ce direcţie vrem să mergem. Senzaţia mea este că urmare a zilei de astăzi aceste principii sunt acceptate. De luni ne punem la treabă pe fiecare fişă în parte, cu creionul în mână, cu calculatorul, pe fiecare măsură, pe bugetul fiecăreia, pe plan de acţiuni", a mai declarat astăzi Costin Borc.

(S.A.)

-----------

Actualizare 17:30 Cioloş: "România beneficiază azi de cele mai ample garanţii de securitate şi stabilitate economică din istorie"

Ţara noastră beneficiază în prezent de cele mai ample garanţii de securitate şi stabilitate economică pe care le-a avut în istorie şi trebuie să profite de această oportunitate, a afirmat astăzi premierul Dacian Cioloş, în deschiderea conferinţei "România competitivă".

"Acest statut privilegiat ne obligă pe toţi cei care ne aflăm astăzi temporar în funcţii de decizie să facem tot ce ţine de noi pentru ca România să profite de această şansă istorică pe care o are. Transformarea de care avem nevoie nu este numai una administrativă, ci una mult mai profundă, la nivelul mentalităţilor. De aceea, trebuie să ne asumăm împreună, înainte de toate, nişte valori şi principii de acţiune care să ne dea încredere că putem duce un proiect până la capăt", a afirmat premierul, la lansarea în dezbatere publică a documentului strategic "România competitivă: un proiect pentru o creştere economică sustenabilă", la Palatul Parlamentului, potrivit unor surse din media. Primul ministru a mai spus că Executivul intră în această perioadă într-o etapă a livrării de rezultate.

"După o perioadă de pregătire, Guvernul intră într-o etapă nouă, aceea a livrării de rezultate. Am urmărit în principal în ultimele luni să deblocăm proiecte care stagnau, să punem bazele unor reforme solide şi unor programe care să ajute la construcţia României", a precizat Cioloş.

Acesta a arătat că, în ultimele decenii, de cele mai multe ori, strategiile au rămas pe hârtie, iar deciziile majore de politică economică au fost luate mai mult sau mai puţin sub presiunea diferitelor organisme internaţionale.

"Realitatea ultimelor zile ne-a întărit tuturor convingerea că pentru a fi puternici în faţa provocărilor curente trebuie să avem în primul rând o viziune proprie de dezvoltare. În ultimele decenii, de cele mai multe ori, strategiile noastre au rămas pe hârtie, în mare parte, iar deciziile majore de politică economică au fost luate mai mult sau mai puţin sub presiunea diferitelor organisme internaţionale. Propunem astăzi să reflectăm împreună la un proiect pentru viitorul României, pornind de la realităţile de astăzi. Ne dorim un proiect care să vină cu o viziune, cu o perspectivă pe termen mediu şi pe termen lung, dar care să conţină măsuri care să poată să fie aplicate chiar începând de astăzi. Viziunea de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung a apărut din nevoia de repere în decizii pe care suntem chemaţi să le luăm. Mediul economic a început să se organizeze în ultima perioadă şi cu siguranţă are acum maturitatea pentru a propune astfel de repere asumate de către decidenţii publici din nevoia de predictibilitate. Pe parcursul acestui proces am realizat că dezvoltarea economică este de fapt mai mult decât economie, este o formă de asumare a unui însuşi proiect de societate", a explicat Cioloş.

(S.A.)

----------

Actualizare 16:52 Isărescu, despre proiectul de ţară: "E nevoie de un consens larg al tuturor partidelor"

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Centrale, a afirmat astăzi că pentru adoptarea proiectului "România competitivă: un proiect pentru o creştere economică sustenabilă" este necesar un consens lărgit al societăţii româneşti, pentru a depăşi orizontul unui ciclu electoral.

"Sunt bucuros să particip la lansarea unui proiect de dezvoltare a României care schiţează direcţiile strategice de evoluţie a economiei şi societăţii în interiorul UE. Iniţiativa redactării unui astfel de document e binevenită şi BNR a sprijinit acest demers (...) prin contribuţii în domeniile în care deţine expertiză relevantă, alăturându-se eforturilor specialiştilor din Guvern şi din cadrul Academiei Române. România competitivă - un proiect pentru o creştere economică sustenabilă, documentul pe care începem să-l discutăm de astăzi, e parte a unei strategii naţionale de dezvoltare durabilă, eventual a unui proiect de ţară", a declarat Mugur Isărescu, la Palatul Parlamenutului, la lansarea în dezbatere publică a strategiei guvernamentale, potrivit unor surse din presă.

Guvernatorul a subliniat faptul că este esenţială implicarea în dezbatere a mediului politic, dar şi al mediului de afaceri, a partenerilor sociali şi a societăţii civile.

"Transformarea sa, însă, într-o strategie viabilă, care să nu moară în sertare cum s-a spus despre alte strategii şi care să-şi păstreze relevanţa dincolo de orizontul unui ciclu electoral şi să acopere spectrul politic reprezentat de toate partidele parlamentare, e condiţionată de obţinerea unui consens cât mai larg. Dezbaterea publică din lunile care vor urma pe marginea acestui prim proiect, dezbatere care va avea suişuri şi coborâşuri fireşti, va crea însă un limbaj comun, iar acesta e primul pas spre atingerea unui eventual consens", a precizat Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai spus că o tema "atât de complexă" presupune multiple linii de abordare.

"Primul reper pe care îl am în vedere se referă la conceperea unui model de creştere ancorat în potenţialul real al economiei româneşti, astfel încât creşterea economică să fie sustenabilă pe durata mai multor decenii şi să conducă la o convergenţă reală în UE. Cel de-al doilea reper priveşte înscrierea definitivă a legislaţiei şi politicilor economice româneşti în limite care să asigure compatibilitatea cu regulile şi principiile care guvernează UE. Al treilea reper vizează întărirea instituţiilor româneşti, instituţii în general, ca prermisă pentru buna funcţionare a economiei de piaţă", a adăugat Mugur Isărescu.

(S.A.)

----------

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este nevoie de o guvernare responsabilă şi realistă, punctând că politicile economice trebuie gândite dincolo de orizontul ciclurilor electorale.

"Este important să gândim în perspectivă şi să facem pe termen scurt ce ştim că poate fi sustenabil pe termen lung. Avem nevoie de o guvernare responsabilă, realistă, care să treacă dincolo de termenul scurt şi latura cantitativă în favoarea termenului lung şi abordărilor calitative. Aceasta înseamnă consecvenţă pe calea reformelor, transparenţă şi simplificare fiscală, decuplarea clientelei de orice fel de la banul public prin eliminarea corupţiei şi reducerea birocraţiei", a spus şeful statului.

El a precizat că un nou model de dezvoltare trebuie să înceapă cu regândirea profundă a relaţiei dintre stat şi cetăţean.

"A fi cetăţean nu înseamnă doar a avea obligaţii fiscale către stat, ci a avea şi dreptul legitim de a pretinde de la stat corectitudine, tratament egal, eficienţă în cheltuirea banului public, adică bună guvernare. Cred că o bună guvernare este aceea care susţine performanţa, stimulează producţia şi competitivitatea economică pentru a avea efecte certe în planul economiei reale, pentru a ridica valoarea adăugată şi productivitatea", a completat Klaus Iohannis.

Şeful statului a subliniat că politicile economice trebuie gândite dincolo de alegeri.

"Este timpul să trecem dincolo de măsurile facile, fie ele fiscale sau monetare, adesea conjuncturale şi cu beneficii doar temporare. De aceea sunt importante reformele reale pentru a ne consolida potenţialul economic. Avem nevoie de o economie sănătoasă, care să nu stea un an în exporturi, un an în consum şi altă dată în diverse alocări bugetare motivate electoral. Ca dovadă de responsabilitate trebuie să gândim politicile economice dincolo de orizontul ciclurilor electorale", a spus Iohannis.

Preşedintele a arătat că ţara noastră are un tablou macroeconomic bun, cu prognoze de creştere economică favorabile, de circa 4% anual, în condiţii de stabilitate monetară şi financiară.

"Este însă important să extindem premisele sustenabilităţii, pentru a avea o creştere economică sănătoasă şi durabilă. Am traversat o criză economică severă, iar România încă stă confortabil, cu o datorie publică aflată sub 40% din PIB. Cu toate acestea, să nu acredităm dezvoltarea pe datorie, care poate deveni oricând nesustenabilă, şi nici să neglijăm, din acest punct de vedere, povara deficitelor bugetare", a afirmat Iohannis.

Şeful statului a precizat că este esenţială revigorarea investiţiilor, în condiţiile în care sectorul privat se găseşte în plin proces de recâştigare a încrederii economice şi a subliniat că la nivel guvernamental, însă, este prioritară întărirea capacităţii administrative în privinţa investiţiilor publice, a căror execuţie bugetară a fost, în ultimii ani, nefiresc de precară.

"Trebuie să recuperăm restanţele în materie de accesare a fondurilor europene, adică să normalizăm suportul financiar european", a spus el.

Iohannis a subliniat că prin cota unică ţara noastră este în prezent competitivă fiscal, precizând că aceasta este un avantaj important care merită păstrat nu doar pentru a spori atragerea de investiţii străine, ci pentru a susţine şi capitalul românesc.

"Avem nevoie de politici pro-piaţă, care să încurajeze capitalul românesc, pentru ca întreprinzătorii români să consolideze clasa de mijloc şi să devină vector de schimbare", a declarat şeful statului, arătând, de asemenea, că politicile destinate mediului de afaceri au nevoie de soluţii concrete, care să aducă transparenţă şi predictibilitate.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat, astăzi, Guvernului să întregească politicile economice cu dimensiunea europeană în actualul context.

El a salutat faptul că Executivul a pus în dezbatere proiectul privind dezvoltarea economică a României.

"România puternică pe care dorim să o construim presupune valorificarea avantajelor competitive de care dispunem, iar aici nu este vorba doar despre economie, ci despre oportunităţile României ca ţară în plan regional şi european. În acest sens, solicit Guvernului să întregească strategiile şi politicile economice cu dimensiunea europeană necesară actualului context", a declarat Iohannis.

Şeful statului a subliniat că ţara noastră are nevoie în prezent de un nou model de dezvoltare economică.

"Ştim cu toţii că în România s-au făcut strategii de toate felurile, dar multe au rămas pe hârtie în diverse sertare de obicei guvernamentale, însă aici mă refer la mai mult decât o listă de măsuri economice, mă refer la măsuri care pot contura sau nu, depinde cum o abordăm, o strategie, mă refer la un model de dezvoltare la care România acum este obligată să se gândească", a arătat preşedintele ţării.

El a amintit că ieri s-a agreat să se lucreze la un proiect de ţară post-aderare.

"În plan economic, avem nevoie de o viziune sănătoasă, pe termen lung, care să aducă românilor prosperitate durabilă. Să nu uităm lecţia dureroasă a crizei recente, anume că prosperitatea, odată obţinută, se poate pierde uşor. De aceea, avem nevoie de creştere economică sustenabilă pentru care trebuie să consolidăm încrederea în instituţii şi în politicile economice, astfel încât ceea ce construim să fie durabil", a precizat şeful statului.

Iohannis a adăugat că la proiectul "României competitive" şi-ar dori să participe cât mai mulţi specialişti - economişti, reprezentanţi ai mediului universitar, societatea civilă, partidele politice, care ''să spună lucrurilor pe nume, să identifice probleme, să găsească soluţii şi să responsabilizeze decidenţii şi clasa politică".

"Vorbim adesea despre marile priorităţi pentru România. Dar cum anume vom atinge aceste priorităţi? Prin ce măsuri, politici şi decizii guvernamentale? Acestor întrebări sunteţi datori să le răspundeţi concret şi imediat", a spus şeful statului.

El a dat exemplul infrastructurii de transport ca prioritate zero, arătând că este nevoie de conectarea reală a regiunilor de dezvoltare, de deschidere facilă către pieţele externe.

Conform acestuia, energia este o sursă autentică de avantaj competitiv pentru România, el arătând că ţara noastră poate dobândi un rol cheie în planul securităţii regionale. De asemenea, el consideră că educaţia este un pilon fundamental pentru dezvoltarea României.

"România puternică este o «Românie competitivă», o Românie europeană. Cred că potenţialul european poate ieşi întărit din provocările cu care se confruntă în prezent, iar România îşi poate asuma un rol activ şi constructiv. Trebuie însă să înţelegem cu toţii, ca ţări membre ale Uniunii, că împreună ne va fi mai bine decât separat. Tocmai de aceea, dezvoltarea României de mâine trebuie privită şi ca direcţie de strategie europeană. Este important să ne pregătim cât mai bine, pentru a putea fructifica adâncirea integrării europene, inclusiv prin apartenenţa la zona euro", a conchis Iohannis.

Klaus Iohannis a participat astăzi, la Palatul Parlamentului, la lansarea în dezbatere publică a documentului strategic "România competitivă: un proiect pentru o creştere economică sustenabilă", împreună cu premierul Dacian Cioloş, guvernatorul Mugur Isărescu şi preşedintele Academiei Române Ionel Valentin Vlad.