Klaus Iohannis vrea un acord politic pentru legile justiţiei

Preşedintele Klaus Iohannis s-a consultat, ieri, la Cotroceni, cu liderii grupurilor politice parlamentare, în vederea medierii unui consens cu privire la modificarea legilor justiţiei şi legislaţiei penale în conformitate cu recentele rapoarte emise de Comisia de la Veneţia.

Înainte de discuţii, şeful statului a menţionat că legile justiţiei trebuie regândite, modernizate şi îmbunătăţite pentru a garanta independenţa justiţiei. Klaus Iohannis a spus: "Este nevoie de o legiferare responsabilă, transparentă, este nevoie de discuţii cu CSM, de consultări cu toţi partenerii din sistem, iar pe partea politică este clar că avem nevoie de un acord între partidele parlamentare, pentru a relua acest ciclu legislativ şi pentru a îmbunătăţi legislaţia".

Preşedintele a afirmat că el nu doreşte niciun pact cu PSD şi ALDE pe legile respective, ci doreşte să îşi exercite rolul de mediator între partidele politice parlamentare, pentru a se ajunge la o înţelegere politică privind modificarea acestor acte normative.

Iohannis susţine că este nevoie de un consens, pentru ca aceste legi să nu mai fie mereu modificate, în funcţie de majoritatea parlamentară rezultată în urma alegerilor, deoarece modificările repetate creează instabilitate şi un sis­tem care nu funcţionează la parametri optimi. El a menţionat că legile justiţiei pe care le-a promulgat de curând "pur şi simplu nu sunt aplicabile".

Primii care au discutat cu preşedintele ţării au fost cei din delegaţia PSD, alcătuită din liderul Liviu Dragnea, deputaţii Eugen Nicolicea şi Florin Iordache şi senatorii Şerban Nicolae şi Robert Cazanciuc. După întâlnire, Liviu Dragnea a spus că Parlamentul va lua în discuţie Ordonanţa de Urgenţă 92/2018 privind legile justiţiei, că acest act normativ cuprinde o mare parte dintre recomandările Comisiei de la Veneţia şi că, dacă se impune, vor mai aduce şi alte modificări solicitate de oficialii europeni. Preşedintele PSD a declarat: "Nu am respins niciodată o discuţie despre justiţie, dimpotrivă, a fost un obiectiv asumat. Am decis din 2016 să nu facem greşeala să ne facem că nu vedem abuzurile la care sunt supuşi cetăţenii. Nu putem să ne facem că nu exis­tă protocoalele secrete, înţelegeri neconstituţionale, nelegale, care au alimentat organizaţii oculte".

Liviu Dragnea a menţionat că se va ţine cont de o parte dintre opiniile Comisiei de la Veneţia, dar nu va desfiinţa secţia din cadrul Parchetului General pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi.

El a mai spus că preşedintele Iohannis nu poate media între partide, ci doar între autorităţile publice prevăzute în Constituţie.

Una dintre solicitările social-democraţilor se referă la lustraţia magistraţilor care au fost colaboratori ai serviciilor de informaţii şi au pus în aplicare protocoalele secrete prin încălcarea Constituţiei şi legilor în vigoare.

Spre deosebire de partenerul său de coaliţie, liderul ALDE, Călin Popes­cu-Tăriceanu, a spus: "OUG 92/2018 privind legile justiţiei nu a rezolvat punct cu punct din recomandările Comisiei de la Veneţia. Odată ajunsă în Parlament, nu văd de ce nu am putea să rezolvăm în Parlament. Preşedintele ne-a spus că nu vrea să fie un factor activ în această chestiune. Câtă vreme rolul principal revine Parlamentului, nici eu nu ştiu cum ar putea preşedintele să intervină. Cred că e un moment bun ca la Parlament să realizăm un consens". Şeful ALDE a menţionat că este necesar ca funcţia de ministru al Justiţiei să fie ocupată de un independent din punct de vedere politic, fapt care ar asigura independenţa întregului sistem.

De acord cu modificarea legilor sunt şi liberalii, care afirmă că acestea trebuie să cuprindă toate recomandările Comisiei de la Veneţia. Ludovic Orban, preşedintele PNL, a spus: "Este momentul în care toţi cei care au crezut că pot să calce în picioare Tratatul Uniunii Europene trebuie să se trezească şi să înţeleagă că pentru binele României trebuie să facem nişte legi care să stea în picioare, care să apere cetăţeanul. Una este ce vrea să facă Dragnea şi ultraşii săi anti-justiţie şi alta este ce vrea PNL. Noi ne aşezăm la masă cu oricine pentru a face nişte legi care să satifacă nevoile reale şi care să înlăture orice abuz, să înlăture politizarea justiţiei. Avem pregătite amendamente care să readucă în cadrul constituţional şi care să ţină cont de prevederile Comisiei de la Veneţia".

Preşedintele USR, Dan Barna, a declarat că parlamentarii din partidul pe care îl conduce doresc modificarea legilor justiţiei şi legislaţiei penale conform cerinţelor expuse de Comisia de la Veneţia în cele două opinii aprobate la sfârşitul săptămânii trecute. Barna a criticat atitudinea coaliţiei majoritare şi a ministrului Justiţiei care au dorit să adopte cu orice preţ modificările care îi favorizează pe politicienii anchetaţi pentru acte de corupţie. Delegaţia USR i-a spus preşedintelui Iohannis că poate ar fi necesar un referendum pe tema justiţiei.

Conducerea UDMR a declarat că parlamentarii Uniunii vor şi ei un acord politic pentru situaţia din justiţie. Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a precizat că principiul general de la care trebuie să înceapă orice discuţie pe textele acestor legi este garantarea independenţei justiţiei.