KLAUS JOHANNIS, PRIMARUL MUNICIPIULUI SIBIU: "Voi rămâne în Sibiu ca să-mi continuu proiectele"

• (Interviu cu domnul Klaus Johannis, Primarul Municipiului Sibiu)

Reporter: Preşedintele PSD, liderul Senatului, Mircea Geoană, v-a descris drept unul "dintre cei mai respectaţi şi destoinici oameni politici". Mai mult, Domnia sa a subliniat că, dacă vă propuneţi să ajungeţi în politica naţională "undeva sus", "nimeni şi nimic nu vă poate opri". Vă recunoaşteţi în această afirmaţie? V-aţi gândit să vă mutaţi din fostul centru cultural al ţării în centrul politic? Dacă da, pentru ce funcţie?

Klaus Johannis: Nu m-am gândit la aceasta. Sibienii mi-au acordat în 2008 încă o dată votul lor de încredere şi voi rămâne în Sibiu pentru a continua proiectele pe care le-am propus.

Reporter: Sibiul a înflorit sub atenta dumneavoastră îngrijire. Care au fost schimbările esenţiale pe care aţi fost nevoit să le operaţi?

Klaus Johannis: Sibiul a suferit mult în perioada dinaintea anilor "90 din cauza lipsei de investiţii în infrastructură, în centrul istoric şi în obiectivele de utilitate publică. Primul pas pe care l-am parcurs împreună cu echipa din Primărie şi împrenă cu partenerii noştri a fost reabilitarea centrului istoric. Centrul istoric are un potenţial foarte bun. Prin reabilitarea celor trei pieţe centrale şi a străzilor din centrul istoric am reuşit să redăm sibienilor, dar şi oapeţilor noştri, imaginea unui centru istoric valoros. În afara îmbunătăţirii aspectului acestuia, am reuşit să refacem şi o bună parte din reţelele de utilităţi, care erau foarte vechi. O prioritate a fost şi reabilitarea arterelor principale din cartiere şi crearea de noi spaţii de parcare. Această acţiune continuă şi în prezent. Încă din 2007, aproape toate investiţiile au fost îndreptate şi către cartiere. A fost nevoie de asemenea şi de o revigorare a domeniului economic. Am încercat, prin intermediul unui lobby activ, să atragem cât mai mulţi investitori din cele mai diverse domenii de activitate. Şi estetica oraşului a avut nevoie de îmbunătăţiri. Numeroase zone verzi au fost reconfigurate şi revigorate, şi am creat fântâni arteziene, astfel că, în prezent, Sibiul are 14 fântâni arteziene.

Cred că am reuşit într-un timp relativ scurt să transformăm Sibiul într-un oraş de talie europeană. Faptul că am obţinut titulatura de "Capitală Culturală Europeană", numărul mare de turişti pe care am reuşit să îi atragem şi faptul că Sibiul este tot mai vizibil pe plan internaţional, confirmă ceea ce am spus.

Reporter: Sunteţi mulţumit de realizările dumneavoastră ca primar? Cât din ceea ce v-aţi propus, aţi realizat până în acest moment?

Klaus Johannis: Cred că este mai important ca sibienii să fie mulţumiţi, deoarece ei au acordat aces-tei echipe un vot de încredere. Avem în vedere în conceperea listei de investiţii anuale, lucrări menite să satisfacă nevoile cetăţenilor, dar şi lucrări care să transforme Sibiul într-un oraş modern şi funcţional.

Reporter: Ce a însemnat pentru Sibiu faptul că a fost capitală culturală europeană? Ce schimbări s-au produs la nivel social, cultural şi economic?

Klaus Johannis: Faptul că oraşul nostru a deţinut acest onorant statut este deocamdată o performanţă fără precedent pentru România. Schimbările sunt vizibile, pornind de la numărul de turişti, la numărul locurilor de cazare, care s-a dublat faţă de 2006 de exemplu, iar calitatea şi diversitatea serviciilor oferite au crescut semnificativ. Aceasta înseamnă un număr mai mare de firme care s-au deschis la Sibiu, mai mulţi investitori şi, deci, mai mulţi bani pentru investiţiile realizate de municipalitate. Aş vrea să fac referire la un sondaj realizat la sfârşitul anului 2007 de o firmă specializată: peste 80% din sibieni îşi mai doreau ca oraşul lor să mai deţină statutul de Capitală Culturală Europeană, şi peste 95% dintre operatorii în domeniul turismului au înregistrat un impact mare şi foarte mare asupra afacerii lor. Cultura a fost şi este, la Sibiu, la ea acasă. Din această perspectivă, Sibiul a avut dintotdeauna instituţii care au ţinut sus ştafeta calităţii actului cultural şi au dus mai departe renumele oraşului nostru. Cred că în acest domeniu am căpătat o mai mare experienţă în a gestiona evenimentele culturale, iar evenimentele care se derulează la Sibiu sunt de cele mai multe ori sinonime cu calitatea.

Reporter: Spuneţi-ne ce proiecte importante pregătiţi pentru anul curent şi pentru cel care urmează.

Klaus Johannis: Aşa cum am declarat încă de la început, pregătirile pentru anul 2007 şi anul "Capitalei Culturale Europene" au fost doar nucleul proiectului de dezvoltare a oraşului. Dorim în continuare să creştem calitatea vieţii sibienilor care locuiesc în cartierele aglomerate din Sibiu şi să asfaltăm cât mai multe alei, străzi şi să creăm locuri de parcare. Domeniul turismului a căpătat un elan foarte bun în anii 2006 şi 2007, de aceea am şi înfiinţat un Birou de Promovare şi Dezvoltare în turism, în subordinea primăriei, care să monitorizeze şi să sprijine prin acţiuni concrete operatorii turistici. În domeniul cultural, datorită experienţei în management cultural pe care Sibiul a dobândit-o, dorim să realizăm o agendă cultural-sportivă a oraşului cât mai bogată, dar, în acelaşi timp, de o calitate foarte bună. De exemplu, anul acesta am avut 170 de evenimente şi mă refer aici doar la cele care le finanţăm sau cofinanţăm şi noi, ca primărie, fără cele organizate de operatorii culturali privaţi sau alte instituţii de cultură din Sibiu. Un alt domeniu pe care îl avem în vedere este atragerea de fonduri europene. Avem deja în lucru o serie de proiecte de acest gen, care se află în diferite stadii ale procedurii. Majoritatea sunt în domeniul social.

Reporter: Sibienii şi chiar turiştii care vă vizitează oraşul sunt nemulţumiţi de cozile care se formează la intrarea în Sibiu. În 2010 trebuia finalizată centura ocolitoare, dar lucrările s-au amânat pentru doi ani. Când preconizaţi că va fi finalizat acest drum şi care sunt problemele care au dus la aceste întârzieri?

Klaus Johannis: Lucrările la centură avansează totuşi într-un ritm bun. Aşteptăm cu interes finalizarea centurii deoarece aceasta va prelua, cel puţin parţial, traficul de tranzit care în prezent aglomerează arterele din Sibiu.

Reporter: Spuneţi-ne, vă rog, care este situaţia economică şi financiară actuală a oraşului Sibiu?

Klaus Johannis: Sibiul a cunos-cut o dezvoltare accentuată ca locaţie economică în perioada 2002-2008. Din 2005, numărul agenţilor economici care doreau să îşi deschidă o afacere la Sibiu a crescut în permanenţă de la 22.702 la 23.867 în anul 2006 şi la peste 30.000 în anul 2009. Principalele domenii economice care au întâlnit un teren bun de dezvoltare în Sibiu sunt producţia de componente pentru industria automobilelor, domeniul logisticii şi ambalajelor, industria alimentară, a confecţiilor textile, comerţul şi producţia meşteşugărească, iar în ultimii ani au început să se dezvolte industria electronică şi tehnologia informatică. Cred că cel mai important impuls pentru dezvoltarea economică a Sibiului a fost crearea Zonei Industriale Vest, un teren în suprafaţă de 115 hectare situat în vestul oraşului, în apropierea Aeroportului Internaţional Sibiu şi a drumului european care traversează Sibiul. Crearea acestei zone a atras la Sibiu investiţii de peste 200 de milioane de euro în Sibiu şi a rezultat în peste 2.500 de noi locuri de muncă. Pentru a atrage şi a sprijini potenţialii investitori, municipalitatea sibiană a realizat căi de acces şi a introdus reţelele de utilităţi în zonă, investiţii ce se ridică la peste 10 milioane de lei. Pe lângă dezvoltarea din domeniul industrial, Sibiul a cunoscut un impuls important în privinţa sectorului de retail şi multe nume sonore din domeniu au des-chis puncte de lucru la Sibiu. Cea mai mare zonă comercială s-a dezvoltat la ieşirea din Sibiu spre comuna Şelimbăr, localizată pe drumul national spre Bucuresti, Braşov şi Vâlcea. Parcul comercial constituie o parte importantă a pietei de retail din Sibiu şi are o suprafaţă de aproximativ 60.000 mp.

Reporter: Ce investiţii veţi face în Sibiu, din fonduri europene sau fonduri locale, până la sfârşitul acestui an şi ce estimaţi pentru anul viitor?

Klaus Johannis: În prezent, lucrăm pe trei proiecte pentru obţinerea de fonduri structurale. Unul pe Axa Prioritară 3 pentru reabilitarea unei şcoli din Sibiu. Cel de-al doilea proiect a fost formulat pe Axa Prioritară 2 şi are ca scop îmbunătăţirea serviciilor prestate de Poliţia Comunitară Sibiu. Cel de-al treilea proiect a fost formulat pe Axa Prioritară 3 şi se referă la implementarea conceptului de administraţie electronică la nivelul Primăriei Sibiu. Pentru acesta a fost deja obţinută finanţarea. Lucrăm în prezent la elaborarea unui proiect care urmează să fie depus pe Axa Prioritară 1 "Sprijin în dezvoltarea durabilă a oraşelor, poli urbani de creştere". Pentru investiţii am contractat în perioada 2005-2008 un număr de 4 credite externe în valoare de peste 40 de milioane de euro. Fondurile le-am folosit pentru reabilitarea unor străzi din Sibiu şi pentru modernizarea Aeroportului Internaţional Sibiu. Am contractat, de asemenea, şi un credit intern de aproximativ 3 milioane de euro, ce urmează să fie folosit pentru construcţia de locuinţe. În 2009, pentru lista de investiţii au fost alocaţi din bugetul local aproximativ 170 de milioane de lei.

Reporter: Care este bugetul Sibiului pentru anul 2009? Fondurile de care aţi dispus sunt suficiente pentru realizarea planurilor dumnea-voastră?

Klaus Johannis: Pentru anul 2009 municipalitatea a alocat o sumă totală de 165.588.381 lei. Chiar şi în contextul economic actual, suma alocată pentru investiţii este una importantă reprezentând aproape 40% din bugetul Sibiului pentru anul 2009. În perioada la care am făcut referire, 2004-2009, sumele investite în reabilitarea străzilor şi executarea lucrărilor la diverse obiective publice a fost de peste 100 de milioane de euro. Cu aceste fonduri au fost reabilitate aproximativ 120 de străzi principale şi secundare, şi au fost demarate lucrări la obiective de interes public: aeroportul internaţional, parcări, viabilizarea unor cartiere şi a Zonei Industriale Vest, cons-truirea unui adăpost pentru animalele fără stăpân. Vom continua în anii următori investiţiile la străzi şi la obiectivele de interes public. Deja am realizat faza de proiectare pentru peste 20 de străzi din Sibiu, care probabil vor intra în lucru de anul viitor. Ca rezultat indirect al creşterii economice înregistrate în Sibiu, bugetul local al Sibiului a crescut de 19 ori în perioada 2000-2009. Dacă în 2000 veniturile la bugetul Sibiului erau de 22,7 milioane lei, în 2008 suma a crescut la 388 de milioane de lei iar în 2009, în ciuda contextului de criză, bugetul Sibiului a ajuns la suma de aproape 438 de milioane de lei. Având în vedere faptul că nivelul de impozite şi taxe nu a crescut în Sibiu în ultimii trei ani, creşterea bugetului local se datorează creşterii bazei de impozitare, adică creşterii numărului de contribuabili. Această creştere indică de asemenea faptul că domeniul construcţiilor în Sibiu a înregistrat o creştere importantă în 2006-2008.

Reporter: Sibiul are suficient fond funciar pentru investitorii care au cerut terenuri? Care este situaţia pieţei imobiliare în Sibiu?

Klaus Johannis: Sibiul a dispus în 2003 de un teren în suprafaţă totală de 115 hectare în zona vestică a oraşului, lângă Aeroportul Internaţional Sibiu şi DN1, iar eforturile municipalităţii sibiene de a viabiliza acest teren prin introducerea reţelelor de utilităţi şi amenajarea căilor de acces, au făcut ca aproape întreaga suprafaţă de teren să fie cumpărată de investitori străini şi români. Aceştia au deschis peste 30 de afaceri în zonă, de la producţia de componente auto la depozite de medicamente şi fabrici de mobilă. În prezent mai există patru parcele de teren în Zona Industrială Vest, în suprafaţă totală de aproximativ 30.000 de metri pătraţi. Probabil actualul context economic mondial îi obligă pe potenţialii investori la prudenţă în deschiderea de noi afaceri. În ceea ce priveşte piaţa imobiliară din Sibiu, criza se pare că nu a ocolit nici acest domeniu. Din analizele unor specialişti rezultă o scădere a preţului la apartamente. Chiar dacă unele proiecte imobiliare au fost oprite temporar sau avansează mai greu din cauza crizei economice, totuşi, consider că există suficiente locuinţe pentru a acoperi cererea. Prin noul PUG al Sibiului, au fost identificate terenuri, fie private, fie în proprietatea statului, care se pretează la construcţia de locuinţe colective sau individuale. Câteva dintre aceste terenuri, chiar dacă sunt de o mărime mai mică, sunt situate chiar în centrul Sibiului.

Reporter: Faceţi parte din Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR). Poziţia politică a FDGR se referă la promovarea autonomiei locale a germanilor şi la colaborarea internaţională cu ţările din spaţiul german. Ce proiecte comune se dezvoltă din colaborarea cu oraşele germane (sau austriece)?

Klaus Johannis: Sibiul este în prezent înfrăţit cu 11 oraşe din diferite ţări ale lumii, la nivelul administraţiilor publice locale. Cele mai active schimburi culturale şi educaţionale s-au des-făşurat între Sibiu şi oraşele Marburg (Germania), Landshut (Germania), Deventer (Olanda), Klagenfurt (Austria) şi Rennes (Franţa). Schimburile de experienţă din aceste oraşe şi Sibiu s-au concretizat în proiecte în domeniul asistenţei sociale, al culturii şi al educaţiei în principal.

Reporter: Sunt voci care susţin că întoarcerea saşilor s-ar face doar pentru a primi înapoi o serie de proprietăţi sau despăgubiri. În cazul caselor, se pare că mulţi dintre saşii care au fost reîmproprietăriţi şi-au vândut ulterior proprietăţile. Gurile rele vă acuză că aţi contribuit substanţial la aceste afaceri. Este adevărat?

Klaus Johannis: Este vorba de proprietăţi private şi nu se pune problema ca altcineva decât proprietarii să fie implicaţi. Noi punem în aplicare prevederile unei legi cu acţiune la nivel naţional.

Reporter: Totuşi, ce strategie v-aţi gândit să abordaţi pentru a readuce în Sibiu saşii plecaţi în alte ţări străine?

Klaus Johannis: Nu este vorba de o strategie, ci mai mult de un considerent economic. Ridicarea nivelului de trai, schimbarea în bine a aspectului oraşului şi mediul de viaţă liniştit pe care Sibiul îl oferă locuitorilor pot atrage pe oricine care îşi doreşte să devină sibian. Sibiul a parcurs o curbă ascendentă începând din 2000, din aproape toate punctele de vedere, astfel încât oraşul poate fi atractiv pentru cei care doresc să revină aici.

Reporter: Vă mulţumesc!