KOVESI, "VICTIMA" LUPTEI ANTICORUPŢIE Fundaţia Băncii Erste are preocupări politice

A trecut mai bine de o lună de când liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv, în 27 mai, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a judeţului Teleorman. Cam aceeaşi perioadă a trecut şi de la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 care, la nivel naţional, au adus o înfrângere clară pentru PSD.

Între timp, Liviu Dragnea a fost încarcerat şi îşi ispăşeşte pedeapsa la Penitenciarul Rahova, auzind printre gratii strigătele câtorva fani care l-ar dori în libertate pe liderul social-democrat, iar Vasilica Dăncilă a devenit preşedinte deplin al celui mai mare partid politic din România, din punct de vedere al numărului de membri.

După toată această perioadă, în care apele tulburi ale stângii politice româneşti s-au mai aşezat ori s-au învolburat şi mai abitir, fundaţia băncii Erste (ce are în portofoliu şi Banca Comercială Română) a găsit de cuviinţă să publice un articol despre Laura Codruţa Kovesi, articol care spune că fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a căzut victimă a politicienilor cu probleme penale, printre aceştia numărându-se Liviu Dragnea, fostul preşedinte al PSD.

Pe site-ul fundaţiei Erste, a fost publicat, în urmă cu trei zile, un articol scris de Ioana Burtea. Materialul a fost postat prima dată pe site-ul Balkaninsight.com,. pe 6 decembrie 2018, iar articolul respectiv despre lupta anticorupţie şi despre Laura Codruţa Kovesi a fost preluat de site-ul fundaţiei Erste, în 2 iulie 2019.

Faptul că, după aproape 7 luni de la publicarea acestui articol şi după mai bine de o lună de la încarcerarea lui Liviu Dragnea, compania Erste publică, în 2 iulie 2019, un material în care Laura Codruţa Kovesi este prezentată drept victima sistemului politic corupt ridică unele semne de întrebare.

În toată această perioadă, în presa românească, neaservită puterii, au apărut zeci, poate sute de articole, care s-au situat de partea Laurei Codruţa Kovesi în lupta sa cu Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Magis-tratură, care au fost alături de ea după ce a fost nominalizată de Parlamentul European drept candidatul ideal pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al Parchetului European, deşi guvernul Dăncilă şi Ministerul Justiţiei au făcut tot ce le-a stat în putere ca să împiedice accederea în această func-ţie a fostei şefe a DNA. Cu toate aces-tea, fundaţia Erste nu a preluat spre publicare niciun articol. Poate pentru că Liviu Dragnea era încă puternic şi taxa pe activele bancare era încă aceea stabilită prin celebra OUG 114/2018?

Cert este că, după încarcerarea lui Liviu Dragnea şi după prăbuşirea PSD în ochii electoratului român, oficialii de la Erste au prins curaj şi au luat, pe pagina fundaţiei pe care o sponsorizea-ză, o atitudine politică. Deoarece pos-tarea articolului "Dezbină şi cucereşte" este în esenţă o mişcare politică.

În materialul respectiv se spune că în acest moment (n.r.- nu în 2 iulie 2019, ci la data publicării iniţiale - 6 decembrie 2018) DNA este asediată şi batjocorită, iar mulţi dintre cetăţeni se tem că instituţia nu îşi va mai putea des-făşura activitatea în condiţii normale.

Articolul reaminteşte declaraţiile lui Liviu Dragnea, în contextul mitingului PSD din 9 iunie 2018 din Piaţa Victoriei, când fostul lider social-democrat i-a acuzat pe procurorii şi jduecătorii din ţara noastră că fac parte dintr-un stat paralel şi că instrumentea-ză dosare la ordinul unor persoane importante din serviciile secrete şi al preşedintelui Klaus Iohannis.

După ce trece în revistă modificările făcute la legislaţia penală şi legile justiţiei de către coaliţia de guvernare şi aminteşte şi de condamnarea în primă instanţă a lui Liviu Dragnea, în articol se arată: "Astăzi, activităţile DNA au stagnat. De la dosarele de mare corupţie s-a trecut la instrumentarea unor dosare de o importanţă mai mică. Rămaşi fără procuror-şef, angajaţii instituţiei se tem că următorul şef va fi un apropiat al guvernării, al puterii politice. În spatele teoriei statului paralel emisă de PSD, mulţi analişti văd un efort calculat pentru a trans-forma DNA dintr-o instituţie puternică într-un fel de tigru pe hârtie. Alţii consideră că declinul DNA este o consecinţă inevitabilă a unui atac mai larg asupra independenţei justiţiei".

În articol este citată Elena Calistru, fondatoare a observatorului de trans-parenţă Funky Citizens, care arată paşii făcuţi de actuala putere politică: "În primul rând, ataci sistemul de jus-tiţie, pentru ca să nu răspunzi mai târziu pentru faptele şi acţiunile tale. Apoi, profiţi de majoritatea parlamentară pentru a îţi impune agenda legislativă, indiferent de ce strigă toţi ceilalţi în jurul tău. (...) După care ai o abordare nativistă când reacţionează instituţiile europene şi începi să ataci societatea civilă, capturând mass-media. Şi asta este".

Conform datelor din articol, de când a fost înfiinţată, în anul 2003, în perspectiva aderării României la UE în 2007, şi până anul trecut, DNA a efectuat peste 43.000 de investigaţii şi a urmărit peste 12.300 de persoane, printre care se numără 23 de miniştri şi un prim-ministru.

Materialul se mai referă la situaţia Laurei Codruţa Kovesi în perioada care a urmat după decretul de revocare emis, în 9 iulie 2018, de preşedintele Klaus Iohannis, în urma decizie 359 din 30 mai 2018 a Curţii Constituţionale a României.

În articol se arată că Laura Codruţa Kovesi a supravegheat aproximativ 4000 de urmăriri penale ca procuror-şef al DNA, ceea ce a făcut ca mandatul ei să fie cel mai prolific din istoria acestei instituţii publice. Kovesi a susţinut într-un interviu acordat anul trecut: "Dacă vă uitaţi la categoria de persoane pe care le-am cercetat, am avut primari, preşedinţi ai consiliilor judeţene, parlamentari, o varietate de categorii profesionale. Am avut oameni din diferite partide. (...) Investigaţiile DNA au implicat aproape toate instituţiile statului".

Faptele lui Kovesi au atras atenţia presei internaţionale care a scris că şefa DNA face curăţenie în politica românească, iar cotidianul britanic The Guardian a numit-o cruciatul anticorupţie.

De aceea, ea a devenit victima politicienilor corupţi, iar în 9 iulie 2018, pus în faţa deciziei CCR, chiar şi preşedintele Klaus Iohannis a renunţat să o mai susţină.

Fapt care a dus la un atac concertat în cursul anului trecut la adresa fostei şefe a DNA, care a fost acuzată de diferite abuzuri în instrumentarea de către procurorii din subordine a dosarelor penale, că şi-ar fi plagiat teza de doctorat şi că a încheiat protocolul secret din 2009, prin care ofiţerii Serviciului Român de Informaţii ar fi dobândit competenţe în procesul penal. Menţionăm că protocolul respectiv a fost declarat neconstituţional de CCR la începutul anului 2019.

Materialul mai face referire şi la un sondaj Flash Eurobarometru conform căruia cetăţenii din ţara noastră consideră că judecătorii nu dispun de garanţii suficiente de independenţă şi că există o presiune asupra sistemului judiciar din partea guvernului, politicienilor şi grupurilor de interese.