LA ZECE ANI DE LA ADOPTAREA LEULUI NOU Conducerea BNR se vede tot mai departe de euro

La zece ani de la adoptarea "leului greu", guvernatorul BNR Mugur Isărescu "înclină" să-i ureze viaţă lungă monedei noastre, în contextul în care Guvernul şi-a propus ca ţintă pentru adoptarea euro începutul anului 2019.

Dacă până nu de mult Guvernatorul Băncii Centrale pleda pentru adoptarea monedei unice europene, ieri, în cadrul festivităţii de aniversare a unui deceniu de la denominare, şeful Băncii centrale a spus: "Dacă acum zece ani nu i-am spus leului greu să aibă viaţă scurtă, dar am avut o formulare care viza trecerea la moneda euro (n.r. nu-i doresc leului nou viaţă lungă, îi doresc viaţă sănătoasă), acum, parcă înclin să spun să aibă şi viaţă mai lungă, pentru că este moneda noastră".

Referitor la adoptarea monedei europene, cel mai mare pericol ar fi să se creadă că această măsură este o simplă trecere la o altă bancnotă, subliniază Mugur Isărescu, apreciind că lucrurile sunt mult mai complicate şi trebuie tratate ca atare. Când vom lua hotărârea să trecem la zona euro trebuie să fim foarte pregătiţi, inclusiv din punct de vedere emoţional, este de părere domnia sa, arătând că alegerea momentului şi a contextului naţional şi internaţional sunt esenţiale pentru atingerea acestui obiectiv.

Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), este convins că "vom fi de faţă şi când leul greu îşi va lua buletinul (n.r. peste patru ani)" şi se întreabă: "Îmi pun tot mai serios problema dacă vom asista şi la majoratul monedei noastre (n.r. peste opt ani)". Condiţiile pentru intrarea în zona euro trebuie să fie propice, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, apreciază şeful ARB, care spune că trebuie "să ne facem temele, să fim echilibraţi şi să aşteptăm contextul favorabil".

La rândul său, Adrian Vasilescu, consultant de Strategie în cadrul BNR, a subliniat: "Convingerea actuală, care nu are nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în Grecia, este că nu are sens să încercăm să intrăm nepregătiţi în zona euro. Singurul pericol pe care îl avem legat de situaţia din Grecia este o contagiune ideologică".

Zona euro suferă din cauza diferenţelor structurale foarte mari între ţări şi care s-au adâncit foarte mult, opinează Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR. Domnia sa a declarat: "Nu poţi ajunge în zona euro prin tăieri de salarii. Sunt aspecte structurale care nu se soluţionează uşor. (...) Noi nu avem drumuri, nu avem cale ferată. (...) Noi am tăiat până la sânge, dar nu aceasta este dezvoltarea economică. (...) Şi zona euro trebuie să-şi pună ordine în casă, prin reforme structurale".

Intrarea în zona euro este în primul rând o decizie politică şi chiar dacă noi vrem să intrăm în această zonă, mai trebuie să fim şi primiţi, spune Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi şeful Raiffeisen Bank: "Singurul lucru pe care putem să-l facem este să ne pregătim şi să fie totul natural, fără să mai forţăm indicatorii doar ca să arătăm că suntem pregătiţi".

În opinia domniei sale, ceea ce se întâmplă în Grecia şi în jurul României este o oportunitate uriaşă pentru noi să arătăm "că suntem o ţară stabilă, cu un potenţial de dezvoltare foarte mare şi că facem paşii de care avem nevoie".

• Guvernatorul BNR: "Leul este o monedă matură, care merită încrederea populaţiei"

Leul este o monedă matură, care merită încrederea populaţiei, spune Mugur Isărescu. Domnia sa a spus, ieri, că Banca Naţională a României bate "bănuţi" în fiecare an, tocmai pentru câştigarea încrederii în faptul "că banul are valoare", deşi "costul unui bănuţ este mai mare decât valoarea sa".

În 2005, când a fost adoptat leul nou, prin tăierea a patru zero-uri din valoarea nominală a vechilor lei, economia noastră se despărţea de o lungă perioadă inflaţionistă, îndreptându-se către o creştere a competitivităţii, eficienţei şi profitabilităţii, susţine guvernatorul BNR. Potrivit oficialului Băncii Centrale, la un deceniu de la denominare, inflaţia a scăzut la un nivel la care s-a consolidat, leul a căpătat valori şi variaţii normale, preţurile de la noi sunt comparabile cu cele din alte ţări, activitatea casieriilor s-a simplificat, costurile cu manipularea şi transportul au scăzut şi s-au optimizat, economiile şi împrumuturile sunt, în mare parte, denominate în lei. "Conducerea BNR a trecut mai uşor peste criza financiară din 2008 cu leul greu, decât ar fi trecut cu leul vechi", a adăugat şeful BNR, afirmând că unul din motivele care a stat la baza procesului de trecere la "leul greu" a fost pregătirea pentru adoptarea monedei euro.

"Altfel sună «un euro este egal cu 4,5-5 lei» decât «un euro valorează 40 de mii de lei»", apreciază Mugur Isărescu, menţionând că denominarea a fost un proces mai simplu decât trecerea la euro.

În opinia lui Sergiu Oprescu, încrederea în moneda naţională este greu de câştigat, iar noi am reuşit acest lucru prin denominare.