LAZEA, BNR: "Priorităţile de pe site-urile ministerelor sunt doar dorinţe, aplicarea lor ar necesita 300% din PIB"

Priorităţile de pe site-urile ministerelor din România constituie doar o listă de dorinţe, întrucât transpunerea lor în practică ar necesita, cumulat, circa 300% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării, sau nouă bugete anuale, a declarat ieri economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, la conferinţa de risc de ţară organizată de Coface România, potrivit News.ro. Anul trecut, produsul intern brut al României a fost de 160,4 miliarde euro.

Economistul-şef al BNR a făcut referire la proiectul strategiei "România competitivă", lansată oficial pe 5 iulie. "Incapacitatea administraţiei publice de a selecta unele proiecte şi de a renunţa la altele derivă dintr-o cultură a neasumării răspunderii, a imixtiunii politicului", a spus Lazea.

Economistul de la banca centrală a arătat că România se află într-o situaţie absurdă, în care toate proiectele sunt prioritare pe hârtie, dar nici unul nu mai este prioritar cu adevărat. În plus, de multe ori decidenţii guvernamentali iau decizii în absenţa oricăror informaţii privind bugetele necesare sau a unor analize cost/beneficiu.

În ceea ce priveşte strategia "România competitivă", pornindu-se de la strategiile sectoriale afişate pe site-urile ministerelor, s-au identificat acele obiective care, în cadrul fiecărui domeniu strategic, serveau cel mai bine scopul creşterii PIB potenţial, cu un buget rezonabil şi fără o coloratură ideologică.

Au rezultat, într-o primă fază, 41 de astfel de obiective. Fiecare obiectiv a fost împărţit în măsuri concrete, cu termene, cu responsabili instituţionali şi cu o estimare de buget, astfel că au rezultat 90 de măsuri cu un buget total estimat la 16,9 miliarde euro (circa 10,5% din PIB), cumulat pe perioada 2016-2020.

Din suma de 10,5% din PIB necesară, circa două treimi se găsesc deja în bugetele ministerelor, fiind necesară doar o prioritizare a proiectelor.

Pentru restul bugetului sunt necesare eforturi fiscale suplimentare, consideră economistul.