Lazea (BNR): Taxa pe tranzacţii financiare este o idee proastă

Taxa pe tranzacţii financiare este o idee proastă, iar noi, economiştii, vedem o grămadă de dezavantaje, a declarat, ieri, Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR). Domnia sa a adăugat: "Noi, în principial, analizând această taxă ca economişti, considerăm că este o idee proastă. Indiferent cât de mult ar susţine-o una sau alta din ţări în negocierile de la Bruxelles, noi ne uităm şi vedem o grămadă de dezavantaje. În primul rând, în secunda doi, dacă se va aproba taxa aceasta, costurile suplimentare pentru bănci, chipurile cele care ar urma să fie penalizate, vor fi trecute asupra consumatorului final. În al doilea rând, o asemenea taxă care s-ar aplica numai băncilor şi instituţiilor financiare europene ar crea un dezavantaj competitiv pentru acestea pe plan mondial, alte ţări neaplicând astfel de taxe, americanii, asiaticii şi aşa mai departe. În al treilea rând, o asemenea taxă nu are niciun fel de legătură cu obiectivele declarate ale Agendei Europa 2020, care vorbeşte despre forţă de muncă, mediul înconjurător, poluare, energie despre orice vreţi, dar nu despre penalizarea bancherilor. În al patrulea rând, creează hazard moral, pentru că ar pedepsi nediscriminatoriu toate instituţiile financiare, unele dintre ele au fost implicate în paşii care au dus la criză, altele poate nu au fost. Poate au fost unele fonduri de asigurări sau de pensii care s-au comportat exemplar. Poate au fost şi bănci care au fost cât se poate de prudente. De ce să îi penalizăm pe toţi şi să îi băgăm în aceeaşi oală?". Potrivit domnului Valentin Lazea, citat de Agerpres, în al cincilea rând, taxa pe tranzacţiile financiare poate crea o evaziune pe scară mare, fiind cunoscută abilitatea sectorului financiar de a inventa vehicule noi netaxabile. "Din punct de vedere pragmatic, atâta vreme cât este suficient un singur veto pentru ca această taxă să nu treacă, nu se poa-te aştepta ca Mare Britanie, al cărei Citi ar fi penalizat excesiv prin această taxă, să fie de acord cu introducerea ei", a mai afirmat economistul-şef al BNR. El a mai spus că taxa pe tranzacţii financiare s-ar baza pe cumpărările şi vânzările de instrumente financiare întreprinse de către instituţiile financiare însemnând bănci, companii de asigurări, fonduri de pensii şi aşa mai departe. La o rată de taxare de 0,1% pentru acţiuni şi obligaţiuni, respectiv 0,01% pentru instrumente derivative, ar putea veni la bugetul Uniunii Europene venituri între 43 - 54 miliarde euro.

• Lazea: Taxa pe energie este cea mai potrivită în contextul Agendei Europa 2020

Taxa pe energie pare cea mai potrivită în contextul Agendei Europa 2020, a mai spus Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR). "Comisia Europeană a calculat că mai puţin de jumătate din nivelul minim al accizelor aplicate combustibililor ar fi suficient pentru a finanţa jumătate din bugetul Uniunii Europene. Adică 0,5% din PIB-ul Uniunii Europene, sau jumătate din buget ar putea fi finanţat cu mai puţin de jumătate din nivelul minim al accizelor", a spus Lazea. Potrivit acestuia, problema este că se intră pe terenul economiei politice şi este de aşteptat un lobby foarte puternic al fabricanţilor de automobile, al transportatorilor, al vânzătorilor de combustibil. "Gândiţi-vă, în România, cum ar fi să aplici o asemenea taxă, în ţara unde fiecare merge câte unul în maşină şi nu renunţă la ea niciodată. Să nu uităm că investiţiile în infrastructura de transporturi şi de energie sunt cronic subfinanţate şi infrastructura, chiar şi în următorul exerciţiu bugetar, se bazează 95% pe atragerea de fonduri private. Cu alte cuvinte, bugetul european are fonduri numai pentru 5% din necesarul infrastructurii energetice şi de transport şi se speră că vor veni investitorii privaţi cu restul de 95%. Este mai greu de crezut acest lucru", a explicat economistul-şef al BNR.

• Taxa pe transporturile aeriene ar aduce la bugetul Uniunii Europene circa 20 miliarde euro

Taxa pe transporturile aeriene ar aduce la bugetul Uniunii Europene circa 20 miliarde euro, a declarat, ieri, Valentin Lazea, economis-tul-şef al Băncii Naţionale a Româ-niei (BNR). "Transportul aerian beneficiază de un tratament preferenţial în comparaţie cu transportul rutier şi feroviar, deoarece nu se percepe TVA la bugetele de zbor, practic nu este taxat kerosenul şi aşa mai departe. Asta, în condiţiile în care transportul aerian este unul din marii poluatori şi este subiect al Agendei Europa 2020. Ar putea fi vorba de o taxă de decolare asupra tuturor pasagerilor care se îmbarcă pe un aeroport european sau, alternativ, o acciză de zbor asupra aeronavei în funcţie de performanţa ecologică a acestora cu un rezultat de circa 20 de miliarde euro la bugetul Uniunii Europene", a spus Lazea.

Potrivit acestuia, această taxă ar fi uşor de colectat şi greu de evazionat, iar unele state, precum Germania sau Marea Britanie, au deja impuse taxe pe transporturile aeriene. Un alt avantaj este asigurarea unei resurse autonome pentru Uniunea Europeană finanţată de sectorul privat.

"Un dezavantaj este că aceasta survine într-un moment delicat pentru industria aeronautică, falimente etc, şi, la fel ca şi taxa pe tranzacţii financiare, ar crea un dezavantaj competitiv companiilor europene în context mondial", a explicat oficialul BNR.

• Lazea: Taxa pe tranzacţii financiare în România ar avea un impact de 285 milioane euro pe an

Taxa pe tranzacţii financiare ar avea un impact de circa 285 milioane de euro pe an pentru România, bani care să meargă la bugetul Uniunii Europene (UE), consideră Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR). Lazea a spus: "Asta ar depăşi semnificativ nivelul zis de noi echitabil (150-200 milioane de euro contribuţie a României la bugetul UE n.r.), şi în plus mai există şi argumente de natură principială şi pragmatică. Nu este pentru noi interesantă. De asemenea, taxa pe activităţi financiare ar genera resurse de numai 43 milioane euro, deci aparent ar fi favorabilă. Această taxă a fost calculată în condiţiile deosebite ale anului 2010, când nu a prea existat profit la nivelul instituţiilor financiare, că jumătate au fost pe profit, iar cealaltă jumătate au fost pierderi. Trebuie văzut cam cât ar fi ea într-un an când toate ar fi pe profit. Şi dacă ar fi o cifră rezonabilă, considerentele principiale continuă să pledeze împotriva acestei taxe", a spus Lazea. În ceea ce priveşte taxa pe energie, el a spus că accizele la produsele energetice în România reprezintă circa 1,9 - 2 miliarde euro pe an.

Economistul-şef al BNR a spus: "România se află în situaţia în care are cele mai mici accize la benzină fără plumb, gaz combustibil pentru populaţie, păcură pentru încălzire. În aceste condiţii dacă aproximăm România ca fiind ţara cu cele mai mici accize, deşi nu e la fiecare combustibil în parte, ar fi suficient ca următoarele 10 procente de majorare ale accizelor la combustibili să genereze încasări de circa 200 milioane de euro pe an, pentru că 2 miliarde avem acum din accize, următoarele 10% majorări dacă nu s-ar duce la bugetul de stat, ci la Uniunea Europeană, ar fi cam 200 milioane de euro pe an", a explicat Lazea. Referitor impactul taxei pe transporturile aeriene, 4,3 milioane plecări au fost zboruri internaţionale şi 1,4 milioane zboruri interne. "Dacă am căuta o resursă proprie de 150 milioane euro, taxa pe pasager ar trebui stabilită la 25 euro pe pasager ceea ce s-ar putea dovedi prohibitiv de înalt pentru zborurile interne. 25 de euro în plus la bilet nu este puţin. De asemenea, foarte prohibitiv ar fi pentru zborurile low-cost. Deşi această taxă are puternică legătură cu Agenda 2020 aplicarea ei acum nu este recomandabilă. Eventual s-ar putea începe cu un nivel mai mic, simbolic, urmând ca nivelul să fie crescut ulterior", a afirmat oficialul BNR. El a mai spus că impactul noii resurse bazate pe TVA în cazul României ar aduce între 126 milioane euro şi 168 milioane euro, în funcţie de diferite variante de calcul.

"În concluzie, având în vedere că noua resursă bazată pe TVA ar implica pentru România plăţi similare ca magnitudine cu vechea resursă bazată pe TVA, dar într-un sistem mult mai simplu şi transparent, această resursă ar trebui sprijinită în cadrul negocierilor", a precizat Lazea.

• Lazea: Taxa pe activităţi financiare ar putea aduce venituri de 25 miliarde euro la bugetul UE

Taxa pe activităţi financiare nu ar fi altceva decât un corporate tax asupra instituţiilor financiare în sensul larg şi, la o rată de suprataxare a profiturilor de 5%, ar putea aduce venituri de circa 25 miliarde euro la bugetul Uniunii Europene, a declarat Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR). "Dar experienţa ne arată că, atunci când s-a vorbit despre impozitul pe profitul întreprinderilor, acest lucru s-a lovit de o puternică reticenţă din partea statelor membre şi se poate anticipa că nici această taxă nu are prea multe şanse de adoptare. Cu atât mai mult cu cât băncile au dificultăţi pentru îndeplinirea criteriilor Basel III. O parte din criticile exprimate, atât principiale cât şi pragmatic la tranzacţii financiare, rămân valide şi în acest caz", a spus Lazea. Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte taxa pentru tranzacţiile financiare, costurile suplimentare pentru bănci vor fi trecute asupra consumatorului final.