Legea accesului la informaţiile publice este respectată doar pe alocuri

• Curtea de Conturi nu prezintă informaţii publice, deoarece nu se consideră o instituţie publică

• În contradicţie cu legea pe care a votat-o, Camera Deputaţilor a clasificat informaţii de interes public drept informaţii secrete

Administraţiile locale sînt în fruntea topului instituţiilor care nu respectă Legea accesului la informaţiile publice, se arată într-un studiu realizat de Asociaţia Pro Democraţia, în 2003. Asociaţia condusă de Cristian Pîrvulescu a ţinut să verifice dacă autorităţile respectă legea şi oferă informaţiile de interes public solicitate de cetăţeni. Prin urmare, Pro Democraţia a adresat 957 de cereri, obţinînd un răspuns complet la numai 400 din acestea. În topul instituţiilor care au răspuns la solicitările organizaţiei civile au fost Senatul, Camera Deputaţilor şi Curtea Supremă de Justiţie. Totuşi, Camera Deputaţilor a clasificat, printr-o hotărîre a Biroului Permanent, informaţii legate de cheltuieli privind deplasările demnitarilor, diurnele şi salariile. "Este aberant şi ilegal să interzici accesul populaţiei care plăteşte taxe şi impozite să cunoască pe ce sînt cheltuiţi banii publici", a declarat revoltată, într-o conferinţă de presă, doamna Mona Muscă, deputat PNL, criticîndu-şi colegii din Biroul Permanent.

În ceea ce priveşte răspunsurile primite la nivel regional, Oltenia, Ardealul şi Banatul au fost regiunile în care s-au obţinut răspunsuri complete în peste 50% din cazuri. "Aceste procente arată că există încă reticenţe mari în rîndul funcţionarilor publici de a răspunde în faţa cetăţeanului cu privire la activitatea instituţiilor sale", a declarat Adrian Sorescu, unul dintre autorii raportului. Cel mai mic procent de răspunsuri a fost dat la solicitările privind planul anual şi strategia instituţiei. "Concluzia la care am ajuns noi este că multe instituţii publice nu au capacitatea şi nici nu practică elaborarea unor astfel de documente", a explicat Sorescu.

La nivel central executiv, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Sănătăţii au fost instituţiile cele mai receptive şi au răspuns în cea mai mare măsură cererilor de informare. Însă, pe cît de comunicativi au fost cei din Ministerul Finanţelor, pe atît de rezervaţi în a prezenta informaţiile publice au fost cei din Administraţiile Financiare Teritoriale. La nivelul Primăriilor de sector din Bucureşti, cea mai slabă rată de răspunsuri s-a înregistrat la Sectorul 5 şi Sectorul 6. Răspunsuri de genul: "La ce vă trebuie asemenea informaţii?", "Da' altă treabă nu aveţi?" sau solicitări exprese ca cetăţeanul să justifice cererea de informaţii au venit de la toate instituţiile publice.

Legea accesului la informaţii publice a fost adoptată anul trecut şi prevede obligaţia instituţiilor de stat de a publica sau furniza la cererea cetăţenilor informaţii privind cheltuirea banilor publici, a activităţii şi planului instituţiilor. Unii funcţionari au găsit tertipuri prin care să blocheze accesul public la informaţii. Un asemenea caz s-a înregistrat la primăria din Şelimbăr, judeţul Sibiu, unde funcţionarii au instituit o taxă de 100 de mii de lei pentru fotocopierea oricăror documente publice. "Se creează un precedent periculos prin asemenea cazuri, fiind blocat accesul cetăţenilor la informaţii publice", a declarat preşedintele Pro Democraţia, Cristian Pîrvulescu.