Legea alegerilor europarlamentare contestată la CCR

Preşedintele Klaus Iohannis nu renunţă la referendumul privind continuarea luptei anticorupţie. Şeful statului a făcut, ieri, un nou pas în privinţa posibilităţii de organizare a acestui referendum. Iohannis a atacat la Curtea Constituţională (CCR), legea care interzice organizarea oricărui tip de referendum în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare.

În motivarea sesizării sale, preşedintele se referă la două decizii, din anul 2007, ale CCR, potrivit cărora referendumul cu privire la probleme de interes naţional se poate desfăşura oricând în timpul anului.

Totodată, Klaus Iohannis susţine că art. 90 din Constituţie stabileşte competenţa exclusivă a preşedintelui ţării în materia referendumului cu privire la probleme de interes naţional, chiar dacă este obligatorie consultarea Parlamentului. Iohannis consideră că libertatea deciziei de a organiza un referendum aparţine preşedintelui, care poate solicita acest lucru atunci când doreşte şi nu îngrădit de o perioadă de timp stabilită într-o lege ordinară.

Şeful statului precizează că numai el are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema ce constituie obiectul referendumului şi data des-făşurării acestuia, potrivit Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Intenţia coaliţiei PSD-ALDE din Parlament de a interzice organizarea unui referendum la aceeaşi dată cu aceea la care vor avea loc alegerile pentru Legislativul european ar intra în contradicţie cu Decizia CCR nr. 147/2007, care a statuat că, din analiza textelor constituţionale, "rezultă că referendumul se poate des-făşura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea".

Considerentele acestei decizii au fost preluate şi în Decizia CCR nr. 355/2007, precum şi în Decizia nr.1218/2008. CCR a reţinut că nu există nicio altă condiţie constituţională care să interzică organizarea şi desfăşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menţionate.

Curtea mai arată: "Ceea ce este important, sub aspectul conformităţii procedurii organizării şi des-făşurării referendumului cu spiritul Constituţiei, este legitimitatea şi forţa juridică a actului prin care acesta este declanşat şi prin care se stabilesc aspecte definitorii, aşa cum este şi data la care urmează să aibă loc. Esenţial este ca acest act să emane de la autoritatea care are îndrituirea constituţională să iniţieze fiecare tip de referendum, în conformitate cu specificul acestuia, respectiv decret al Preşedintelui României, în ce priveşte referendumul asupra unor probleme de interes naţional, hotărâre a Parlamentului, în situaţia demiterii Preşedintelui României, şi lege, în cazul revizuirii Legii fundamentale".

În consecinţă, Klaus Iohannis susţine că normele stabilite de coaliţia parlamentară majoritară PSD-ALDE în legea aprobată la sfârşitul anului trecut ar adăuga la prevederile Constituţiei, ceea ce ar determina neconstituţionalitatea acestora.

În ultimele zile ale sesiunii parlamentare de la sfârşitul anului trecut, legea alegerilor europarlamentare a fost modificată de majoritatea PSD-ALDE, cu concursul UDMR, prin introducerea unei prevederi ce interzice organizarea unui referendum la nivel naţional sau local în ziua scrutinului pentru Parlamentul European. Modificarea a fost adusă în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, iar autorul amendamentului a fost parlamentarul UDMR Marton Arpad.