Legea alegerilor prezidenţiale, contestată de Mircea Geoană

Nemulţumit de faptul că, în calitatea sa de candidat independent la alegerile prezidenţiale, nu poate să aibă reprezentanţi în Biroul Electoral Central, în birourile electorale judeţene, de circumscripţie şi nici măcar în secţiile de votare, Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, fost preşedinte al PSD şi fost ministru de externe a solicitat, în 2 octombrie, Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire dispoziţiile privind reprezentare candidaţilor independenţi din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României. Potrivit sesizării înaintată Avocatului Poporului, avocaţii lui Mircea Geoană susţin că actuala legislaţie discriminează candidaţii independenţi, afectându-le şansele egale în competiţia electorală şi, implicit, drepturile fundamentale ale alegătorilor.

Problema principală ridicată de Mircea Geoană se referă la tratamentul inegal aplicat candidaţilor independenţi în comparaţie cu cei susţinuţi de partide politice. Conform Legii nr. 370/2004, doar candidaţii propuşi de partide politice pot desemna reprezentanţi în birourile electorale, de la nivelul Biroului Electoral Central (BEC) până la birourile electorale ale secţiilor de votare. Această excludere a candidaţilor independenţi din procesul de reprezentare electorală, fie la nivel central, fie la nivel local, creează o formă clară de discriminare.

În sesizarea înaintată Avocatului Poporului se arată că Legea nr. 370/2004 permite partidelor politice parlamentare să-şi asigure reprezentanţi în birourile electorale din prima etapă de completare, oferindu-le un avantaj major, în timp ce candidaţii independenţi nu beneficiază de aceleaşi drepturi şi nu au acces la reprezentare directă, ceea ce le subminează şansele în competiţia electorală.

Printre articolele contestate de avocaţii lui Mircea Geoană se numără art. 16 alin. (1), (4) şi (6), precum şi art. 18 şi art. 22 din Legea nr. 370/2004. Aceste prevederi stabilesc că doar candidaţii susţinuţi de partide politice au dreptul să numească reprezentanţi în birourile electorale la nivel central şi local, excluzând candidaţii independenţi. Această situaţie creează un dezechilibru evident între competitori şi împiedică exercitarea echitabilă a dreptului de a fi ales, prevăzut de Constituţia României.

În plus, articolul 47 din lege prevede că doar candidaţii susţinuţi de partide politice pot desemna delegaţi care să asiste la operaţiunile desfăşurate de birourile electorale ale secţiilor de votare. Astfel, candidaţii independenţi sunt privaţi de dreptul de a monitoriza direct desfăşurarea alegerilor, o excludere care afectează transparenţa şi corectitudinea procesului electoral.

Întreaga solicitare juridică se bazează pe dispoziţiile constituţionale din articolele 16 şi 37, care garantează egalitatea în drepturi şi dreptul de a fi ales. În plus, este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care subliniază că orice diferenţiere în tratamentul candidaţilor trebuie să fie justificată printr-un interes public obiectiv. În absenţa unei justificări rezonabile, orice excludere sau privilegiu acordat anumitor categorii de candidaţi devine neconstituţional.

Documentul citat se referă şi la articolele 3 şi 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care interzic discriminarea în exercitarea drepturilor politice, afirmând că actuala legislaţie electorală din România încalcă principiile fundamentale ale statului de drept, democraţiei şi suveranităţii naţionale, prin favorizarea candidaţilor susţinuţi de partidele politice în detrimentul celor independenţi.

Având în vedere aceste aspecte, Mircea Geoană solicită Avocatului Poporului să intervină şi să sesizeze Curtea Constituţională, pentru ca toţi candidaţii validaţi pentru alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie 2024 să aibă dreptul de a propune membri în birourile electorale şi de a desemna delegaţi în secţiile de votare, în condiţii de egalitate.