Legea reducerii risipei alimentare, promulgată de preşedintele Iohannis

Consumatorii vor beneficia de preţuri reduse la alimente înainte de data expirării şi organizaţiile neguvernamentale vor putea să primească mai uşor alimente care nu au grad mare de perisabilitate, potrivit legii pentru reducerea risipei alimentare, act normativ care a fost promulgat vineri de preşedintele Klaus Iohannis.

Noul act normativ, care modifică legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, vizează organizarea la nivel naţional a activităţii tuturor operatorilor economici din sectorul agro-alimentar şi măsurile privind reintroducerea alimentelor în circuitul economic, distribuirea alimentelor către persoanele defavorizate şi conectarea producătorilor locali cu distribuitorii şi comercianţii din România.

Conform unui comunicat de presă al USR, formaţiune politică parlamentară care a iniţiat respectivul act normativ, în România se pierd anual 2,55 milioane tone de alimente care ar putea ajunge, de exemplu, la mii de copii care încă se culcă, zilnic, flămânzi.

Deputatul Diana Buzoianu, USR, a declarat: "Lupta împotriva risipei alimentare face ca alimente care, altfel, ar ajunge la groapa de gunoi să devină resurse. Legea a fost elaborată încă de la bun început de un grup transpartinic de lucru, tocmai pentru ca acest proiect să devină realitate, şi iată că, după doi ani de negocieri, avem un vot final favorabil".

Potrivit noii legi, este simplificată procedura prin care organizaţiile neguvernamentale pot să primească alimente atunci când acestea nu au un grad mare de perisabilitate, va exista o platformă naţională de raportare a datelor cu privire la risipa alimentară de la operatori, creată şi gestionată de către Ministerul Agriculturii, iar magazinele, restaurantele, cantinele, autorităţile care gestionează şi ele alimente vor fi obligate să aplice cel puţin două măsuri dintre cele enumerate de lege înainte să arunce alimentele la gunoi.

Printre măsurile care pot fi implementate de operatorii economici sau autorităţi se numără reducerea preţului la alimente înainte de data expirării, donarea alimentelor, transferul alimentelor pentru a putea fi refolosite pentru mâncarea animalelor şi folosirea alimentelor la compost.

Sursa citată mai arată: "Această lege va avea un impact major în România, ţară în care, deşi câştigul mediu este unul mult mai mic decât în Vestul Europei, cantităţile de mâncare pe care le aruncăm sunt mult mai mari. De ce? Pentru că până acum nu aveam ceea ce oferă această lege - cadrul legal clar, simplu, astfel încât surplusul de alimente să ajungă exact la cei care au nevoie. Noua lege înseamnă o mână de ajutor şi pentru antreprenori, pentru că presupune mai puţină birocraţie. Unul dintre obiectivele legii este respectarea ţintelor asumate de România la nivel internaţional: înjumătăţirea pe cap de locuitor a risipei alimentare până în anul 2030. Studiile arată că între 30% şi 50% din mâncarea pe care românii o cumpără o aruncă, apoi, la gunoi în fiecare lună".

Noua leger introduce şi o serie de obligaţii specifice în sarcina autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, precum întocmirea unei strategii naţionale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare care trebuie actualizată cu o periodicitate de cel mult cinci ani, implementarea măsurilor de luptă împotriva risipei alimentare de către instituţiile publice, acolo unde sunt gestionate produse alimentare, crearea de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a unei platforme naţionale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare în cadrul căreia operatorii economici şi operatorii receptori îşi introduc informaţiile obligatorii, publicarea de MADR pe website-ul propriu a unor date relevante privind pierderile şi risipa de alimente ale operatorilor economici, coordonarea de către MADR a elaborării de materiale informative pentru operatorii economici în vederea prevenirii şi reducerii risipei alimentare.