LEGISLATIVUL DE LA STRASBOURG ÎNCEPE ACTIVITATEA Negocieri intense în Parlamentul European

Agendă încărcată, în această săptămână, pentru Parlamentul European. Legislativul Uniunii, care îşi desfăşoară lucrările la Strasbourg şi Bruxelles, va avea prima şedinţă plenară, în noua componenţă, mâine, 2 iulie. În acest mandat, grupurile politice din Parlamentul European sunt: Partidul Popularilor Europeni(182 deputaţi), Alianţa Socialiştilor şi Democraţilor(154), Renew Europe(108), Grupul Verzilor(75), Identitate şi Democraţie(73), Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor(62), Stânga Unită Europeană(41).

Pe lângă grupurile respective, în Parlamentul European mai sunt partidul Brexit - 29 de deputaţi - al britanicului Nigel Farage şi Mişcarea 5 Stele, din Italia, ce are 17 membri, formaţiuni politice care nu s-au afiliat niciunui grup din cele de mai sus.

Deputaţii europeni vor alege miercuri, 3 iulie, noul preşedinte al Parlamentului European, ce va avea un mandat de doi ani şi jumătate. Imediat, parlamentarii vor alege 14 vicepreşedinţi, cinci chestori şi vor decide cu privire la dimensiunea fiecărei comisii. Nominalizarea în comisiile de specialitate va fi decisă de grupurile politice şi va fi anunţată în cadrul sesiunii plenare.

Următorul punct pe ordinea de lucru a Legislativului european, va fi dezbaterea, joi, 4 iulie, a rezultatelor summiturilor Consiliului European din 20-21 şi 30 iunie. La dezbatere vor participa Donald Tusk, preşedintele Consiliului European şi Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

Deocamdată nu s-a ajuns încă la un acord privind numele viitorului preşedinte al Comisiei de la Bruxelles. Popularii europeni nu doresc să renunţe la formula spitzenkandidaten şi vor cu orice preţ ca Manfred Weber să devină noul preşedinte al Comisiei Europene. Din păcate pentru ei, echilibrul privind numărul de mandate obţinute de primele trei grupuri politice din Parlamentul European, nu le permite să îşi impună voinţa, deoarece nu a fost stabilită nicio alianţă, faţă de înţelegerile din legislaturile trecute. Socialiştii şi democraţii susţin că Frans Timmermans trebuie să fie noul şef al Comisiei Europene, Renew Europe ar vrea ca această funcţie să fie ocupată de fostul comisar european pe concurenţă Margrethe Vestager sau de negociatorul tratatului privind Brexitul, Michel Barnier. Mai mult, cel de-al treilea grup politic, condus de Dacian Cioloş, ce are şi sprijinul mişcării Renaissence iniţiată de preşedintele francez Emmanuel Macron, susţine că procedura spitzenkandidaten pentru desemnarea viitorului şef al Comisiei Europene nu trebuie aplicată.

În legătură cu negocierile privind conducerea Comisiei de la Bruxelles, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a declarat, zilele trecute, cu prilejul summitului G20, că s-au făcut paşi importanţi pentru a fi găsită o soluţie optimă pentru ocuparea funcţiilor de conducere a instituţiilor europene, dar nu a precizat în ce constau aceştia şi dacă a fost avansată o ultimă dată pentru luarea unei decizii.

Cert este că următoarea sesiune plenară a Parlamentului European va avea loc în perioada 15-18 iulie şi ar putea fi prima oportunitate pentru alegerea preşedintelui Comisiei Europene, dacă liderii celor 28 de state membre vor ajunge la un acord în Consiliul European cu privire la persoana ce va fi nominalizată pentru preluarea acestei funcţii.

Înainte de alegerea sa, candidatul pentru funcţia de preşedinte al Comisiei de la Bruxelles va prezenta Parlamentului agenda politică şi priorităţile sale pentru următorii cinci ani. Pentru a fi ales preşedinte, candidatul are nevoie de sprijinul unei majorităţi absolute a deputaţilor în Parlamentul European, obţinând astfel legitimitate democratică direct de la deputaţii aleşi.

În ceea ce priveşte alegerea celorlalţi comisari europeni, audierile publice vor avea loc în septembrie şi octombrie. Consiliul, de comun acord cu preşedintele ales al Comisiei şi, pe baza sugestiilor din partea guvernelor statelor membre ale Uniunii Europe, adoptă o listă de comisari. Aceşti comisari desemnaţi vor fi audiaţi de comisiile parlamentare de specialitate, după care, întreaga Comisie şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, vor fi aleşi de plenul Parlamentului European cu majoritatea voturilor exprimate prin apel nominal.

Viitoarea Comisie Europeană ar trebui să îşi înceapă activittatea la 1 noiembrie 2019.

În privinţa actualei componenţe a Comisiei, deoarece Corina Creţu a dobândit un mandat de deputat european, pe lista formaţiunii Pro România, înaintea preluării mandatului ea şi-a depus demisia din funcţia de comisar european pentru politică regională. În aceste condiţii, guvernul de la Bucureşti avea două opţiuni: să numească un comisar interimar sau nu. În urma şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD, care a avut loc zilele trecute, s-a decis ca ţara noastră să numească, până la votarea viitoarei componenţe a Comisiei Europene, un comisar interimar pentru politica regională. Propunerea guvernului Dăncilă va fi Mircea Paşcu, fost vicepreşedinte al Parlamentului European şi fost ministru al Apărării Naţionale.

Menţionăm că noua componenţă a Parlamentului European va continua negocierile cu Consiliului Uniunii Europene pentru nominalizarea viitorului procuror-şef al Parchetului European, structură ce ar trebui să îşi înceapă activitatea anul viitor. Cele două propuneri aflate în dezbatere sunt Laura Codruţa Kovesi - din partea Parlamentului European şi Jean Bohnert - din partea Consiliului UE. S-a ajuns la această situaţie din cauza guvernului Dăncilă care, la începutul primăverii, a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a-l împiedica pe magistratul român să ocupe cea mai înaltă funcţie din cadrul Parchetului European. Reprezentantul guvernului în Consiliul UE a propus ca fiecare stat să acorde un număr de puncte celor trei candidaţi, iar câştigător a fost francezul Bohnert, care a primit şi încrederea autorităţilor de la Bucureşti. Din această cauză, negocierile între Consiliul UE şi delegaţia Parlamentului European cu privire la viitorul şef al Parchetului European s-au încheiat în 8 aprilie, fără niciun rezultat, ele urmând a fi reluate de noua delegaţie a actualei componenţe a Legislativului de la Strasbourg.