LIBERTATEA DE EXPRIMARE, AMENINŢATĂ ÎN MEDIUL ONLINE Ziarul la purtător!

Decizia Curţii Europene de Justiţie privind ştergerea din motorul de căutare Google a datelor având caracter personal a fost interpretată de mulţi utilizatori în propriul interes, ducând astfel la măsuri de cenzurare a mediului online, respectiv la limitarea dreptului jurnaliştilor la liberă exprimare.

Aşa-numitul "drept la uitare" pe internet, stabilit recent de o directivă a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) care permite utilizatorilor să solicite către Google ştergerea unor link-uri ce trimit către informaţii personale despre ei (informaţiile considerate "inadecvate" sau "irelevante"), a creat o adevărată isterie în mediul online. Deşi CEJ susţine în document eliminarea informaţiilor privind datele personale, Google a primit, în doar câteva luni, peste 70.000 de cereri de ştergere a unor date de interes public, multe dintre ele privind criminali, politicieni, medici sau profesori.

The Guardian susţine că, de exemplu, un pedofil condamnat pentru posesie de imagini cu abuzuri ale unor copii a vrut ca informaţiile despre condamnarea sa să dispară, iar un medic şi-a dorit să nu mai fie disponibile comentariile pacienţilor nemulţumiţi de modul în care i-a tratat.

Cristian Godinac, Preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştior MediaSind, a declarat pentru Ziarul BURSA: "Este evident că această decizie a Curţii poate afecta în mod direct libertatea de exprimare. Este ca şi cum ziarului BURSA i s-ar cere să şteargă din baza de date anumite anchete pe motiv că ar afecta imaginea unei persoane. Mai există însă o portiţă între interesul legitim al dreptului la informaţie şi dreptul la respectarea persoanei private. Întrucât eliminarea unor linkuri de pe lista de rezultate ar putea avea, în funcţie de informaţia în cauză, repercusiuni asupra interesului legitim al utilizatorilor de internet potenţial interesaţi de a avea acces la această informaţie. Curtea a constatat că trebuie căutat un echilibru just între acest interes şi drepturile fundamentale ale persoanei vizate, în special dreptul la respectarea vieţii private şi dreptul la protecţia datelor cu caracter personal. În această privinţă, Curtea arată că, deşi drepturile persoanei vizate prevalează, ca regulă generală, şi asupra interesului menţionat al utilizatorilor de internet, acest echilibru poate să depindă însă, în cazuri particulare, de natura informaţiei în discuţie şi de caracterul sensibil al acesteia în ceea ce priveşte viaţa privată a persoanei vizate, precum şi de interesul publicului de a dispune de informaţia respectivă, care poate varia în special în funcţie de rolul jucat de persoana menţionată în viaţa publică.

În concluzie, ca şi în cazul altor decizii ale Curţii Europene, interesul public trebuie să fie pus pe primul plan şi apoi imaginea persoanei publice".

Prin articolul 80 din Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, Comisia Europeană şi-a exprimat susţinerea europenilor în protejarea datelor personale, fără ca acest lucru să afecteze însă libertatea de exprimare şi libertatea media. În plus, în directiva CEJ este specificat faptul că link-urile ce trimit la informaţii de interes public nu trebuie eliminate. Dar cum deosebeşti informaţiile cu caracter personal de informaţiile de interes public?

Decizia CEJ ar putea duce, inevitabil, la cenzurarea informaţiilor incomode pentru unele persoane sau companii, un pas important în limitarea dreptului ziariştilor la liberă exprimare, la nivel european.

• La nivel european, patru persoane decid ce informaţii şterge motorul Google

În urma acestei directive, Google a pus la dispoziţia utilizatorilor un formular de identificare în care aceştia trebuie să justifice relevanţa cererii de ştergere a datelor/eliminare a link-urilor. La nivel european, o comisie decide dacă cererile sunt valide sau nu. Potrivit informaţiilor apărute în presă, printre membrii comisiei s-ar număra co-fondatorul Wikipedia (Jimmy Wales), preşedintele Google (Eric Schmidt), vicepreşedintele Google (David Drummond) şi responsabilul ONU privind libertatea de exprimare (Frank La Rue). Oare cum îşi gestionează timpul preşedintele Google pentru a analiza 70.000 astfel de cereri, rămânând în acelaşi timp, în funcţia de conducere a companiei?

Se pare că termenii "irelevanţă", "grad de inadecvare", precum şi "dreptul de a fi uitat" pe internet sunt, după cum o spune şi numele lor, discutabili.

În perioada comunistă trebuia deseori, să taci. Acum, pe internet, trebuie să vorbeşti, dar, dacă vorbeşti prea mult, nu este suficient să taci. Trebuie să retragi ce ai spus, de parcă odată ceva spus, poate fi şters şi din memoria ceor care au primit informaţia.

Similar cu începutul perioadei democratice în România, avem prea multă libertate pe internet şi nu ştim ce să facem cu ea. Aşa că o limităm, ba chiar suntem nostalgici după un Consiliu al Educaţiei Socialiste.

Motorul de căutare Google reprezintă peste 90% din piaţa search-urilor în Europa.

Războiul între print şi on-line? Nu. Poate un "război rece".

Astăzi avem un internet care spune "Nu" internetului. Revoluţia digitală începe parcă să "revoluţioneze" cenzura pe internet.

Ne rămâne forma fizică a publicaţiilor. Aşa că...ziarul la purtător!