LIVE - VIDEO Videoconferinţa BURSA "Afaceri în agricultură" - ediţia a VII-a -

Actualizare - DACIAN BADEA, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE, FERMELE ECOLOGICE SILVANIA: "Accesul la piaţă este foarte dificil pentru business-urile integrate"

Agricultura trebuie privită diferit de către decidenţii politici şi de către sistemul bancar şi să îi fie înţeles modelul de afacere, susţine Dacian Badea, preşedintele Consiliului de Administraţie al Fermelor Ecologice Silvania.

"Finanţarea în sine este dificilă, dar atunci când doreşti să finanţezi mai multe lanţuri integrate - vegetal (unde investiţia se recuperează după un an), continuând cu zona dezootehnie (ce presupune o perioadă care lungeşte ciclul de producţie) şi ajungând în zona procesării (unde firma noastră a deschis o fabrică de lactate şi o linie de procesare oleaginoase) -, întreg acest lanţ scurt are nevoie de finanţarea unui ciclu lung de producţie. Am avut greutăţi să obţinem această finanţare, dar am găsit parteneri care să ne ajute. O altă problemă este accesul la piaţă care este foarte dificil pentru business-urile integrate. Practic, după bifarea lanţurilor de producţie integrate suntem la porţile pietei, pe un peron. Piaţa este un tren în mişcare, în care trebuie să urcăm. Va trebui să ne potrivim paşii, dar nu avem altă soluţie decât să urcăm în trenul respectiv", a spus Dacian Badea.

El a precizat că susţinerea financiară a lanţului scurt înseamnă o mâncare mai proaspătă, costuri mai mici pentru transport, o trasabilitate mai bună a provenienţei a acestor bunuri şi este un mod de răspuns a distribuirii valorii în cadrul lanţului alimentar.

"De la fermier valoarea creşte pe măsură ce merge înspre magazine, spre raft. Câştigurile sunt din ce în ce mai mici la fermier şi cresc exponenţial până la client", a spus Dacian Badea.

Referitor la afacerea derulată de firma al cărui reprezentant este, domnul Badea a menţionat că ar fi extraordinar dacă la nivel european s-ar lua în considerare o creştere a subvenţiilor pentru zootehnia ecologică, unde sunt condiţii suplimentare de întrunit de către companiile din domeniu - în special în privinţa bunăstării animalelor -, precum şi obţinerea unor bonificaţii pentru costurile cu dobânzile în cazriole tuturor lanţurilor integrate de producţie şi bonificaţii la subvenţii pentru afacerile integrate.

În legătură cu utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor în agricultură, Dacian Badea a spus, că, deşi acestea sunt medicamente pentru plante, el recomandă folosirea cât mai redusă a acestora, deoarece mâncarea ecologică este una fără medicamente, care are un preţ corect, în timp ce o mâncare convenţională este un compromis între preţ şi calitate.

"Este clar pentru toată lumea ce înseamnă aceste medicamente pentru agricultura convenţională. Ele ajută, dar au în zona de prescripţii nişte atenţionări. În agricultura convenţională ele se dau la toate plantele, iar oamenii le ingerează la un loc pe toate. O lume în care iei un pumn de medicamente nu este ceea ce ne dorim", a spus preşedintele Consiliului de Administraţie al Fermelor Ecologice Silvania.

Fermele Ecologice Silvania are peste 10 ani de activitate şi reprezintă una dintre primele societăţi din ţara noastră care a început în anul 2008 conversia la agricultura ecologică, a implementat diverse verigi în lanţurile alimentare şi a creat un lanţ scurt de la fermă la consumator. În anul 2018, societatea a înfiinţat o cooperativă bio şi reprezintă practic un

model de afacere care a testat şi validat toate măsurile din domeniul bio concepute de Comisia Europeană, demonstrând că agricultura ecologică este o soluţie funcţională şi de viitor.

G.M.

---

Actualizare - DUMITRU NANCU, FNGCIMM: "Garanţiile acordate în acest an - 10% din totalul garanţiilor date în ultimii 18"

Guvernul României a lansat, la începutul anului, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, acesta arătându-şi efectele pozitive în primele zece luni de implementare, a precizat Dumitru Nancu, Director General al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN). Domnia sa a explicat: "Este fără precedent lansarea acestui plan, care are ca obiectiv înlocuirea măsurilor de subvenţionare cu cele de stimulare. Este exact strategia de care are nevoie România, respectiv stimularea investiţiilor.

Avem, acum, cinci programe noi, care vin să stimuleze economia şi sunt programe de măsuri anticiclice în economie. Anticiclicitatea în economie este să iei măsuri contrare cursului economic. Guvernul actual foloseşte foarte mult rolul amplificator al garanţiei în nume şi cont stat, care se multiplică în economie de şapte ori".

În acest context, FNGCIMM şi-a majorat activitatea în acest an, după cum a specificat domnul Nancu: "Dacă ne referim la activitatea Fondului, din 2002 când a fost acordată prima garanţie şi până în luna a zecea din acest an, putem spune că, în primele zece luni din 2020, au fost acordate garanţii care reprezintă, ca volum, 10% din numărul total de garanţii acordate în ultimii 18 ani, iar ca valoare - 28%. Faţă de anul trecut, în această perioadă, am dat de două ori mai mult garanţii, cu o valoare totală de 5,5 ori mai mare".

Printre progranele pe care le derulează FNGCIMM se numără şi IMM Leasing, care permite cumpărarea de utilaje noi şi second hand de către fermieri. Conform domnului Nancu, cei care accesează acest program, nu trebuie să achite avans decât dacă doreşte şi nu mai mult de 20% din valoare. Vorbim despre un contract de leasing de 5 milioane de lei pe o perioadă de şase ani, iar costurile finanţării, respectiv 50% din dobândă şi integral celelalte costuri conexe, sunt subvenţioante de către stat. Noul program este operaţional, fiind deja încheiate contracte cu 12 instituţii de leasing, urmând ca de la 1 noiembrie să se poată implementa.

E.O.

Actualizare - MARIUS GAVREA, ING BANK: "Băncile pot face şi altceva pentru fermieri decât să îi crediteze"

Pe lângă creditare, băncile pot oferi şi alte servicii fermierilor, a subliniat Marius Gavrea, Business Strategy Lead - Agri, ING Bank România. Domnia sa a precizat: "Băncile, în general, pot face şi altceva decât creditare pentru agricultori. În primul rând, îi pot informa şi educa financiar. Băncile pot să facă această parte de educaţie. În 2019 am organizat mai multe seminarii, cel puţin cinci, în care am diseminat informaţii legate de riscuri, de cum pot fermierii să îşi facă o analiză financiară pentru a nu ajunge la un grad de îndatorare ridicat.

Un alt aspect este digitalizarea fermei. Suntem într-o perioadă în care dorinţa devine necesitate. Băncile nu au început digitalizarea doar pentru că au vrut ele, este vorba despre factori externi, factori care au venit şi peste ferme, peste producătorii din agricultură. Ţările din Bazinul Mării Negre devin tot mai competitive. Cum ne poate ajuta transformarea digitală? Prin optimizarea costurilor, în primul rând. Preţurile au crescut, dacă vorbim de inputuri. Fermierul se poate uita tot mai mult înspre marje, având o aplicaţie digitală. Pe scurt, digitalizarea înseamnă să colectăm un set de date, sa îl analizăm şi să adoptăm soluţii pentru ferma respectivă.

Trasabilitatea produselor este foarte importantă, de asemenea. (...) O aplicaţie îi poate ajuta foarte mult pe agricultori să îşi prezinţe produsele ca fiind conforme cu ceea ce se cere".

Domnul Gavrea atrage atenţia că o astfel de aplicaţie nu trebuie folosită doar la nivelul conducerii unei ferme, ci şi de cât mai mulţi oameni care lucrează în fermă, astfel încât datele să fie prelucrate corect şi deciziile să fie cât mai coerente.

E.O.

---

Actualizare - ALINA MIHAELA TOMA, DIRECTOR GENERAL AL FGCR IFN SA: "Peste 50% din solicitările de garantare se acordă în ziua depunerii lor"

Numărul garanţiilor şi a portofoliului de garantare a fost cu 20% mai mare la finalul lunii septembrie 2020, comparativ cu finalul lunii septembrie 2019, a declarat Alina Mihaela Toma, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR IFN SA).

""Peste 50% din solicitările de garantare care vin de la instituţiile finanţatoare se acordă în aceeaşi zi în care au fost depuse şi ajungem ca maximum a doua zi să avem un volum de garantare de 90% din solicitările depuse cu o zi înainte. Avem tot ce înseamnă produse de garantare privind creditele de investiţii, capitalul de lucru şi acoperim toate categoriile debeneficiari din sistemul agricol. Toate facilităţile pe care le oferim sunt postate pe site. Am încercat în acest an să simplificăm documentaţiile, să le digitalizăm şi am implementat un sistem online pentru a lucra rapid şi accesibil", a spus Alina Toma.

Directorul general al Fondului de Garantare a Creditului Rural a precizat că băncile au început să îşi îndrepte atenţia şi către creditarea micilor fermieri.

"În funcţie de procedurile de creditare ale fiecărei bănci, sunt fermieri bancabili. Fondul are implementat un produs nou, în care într-o lună am acordat 96 de garanţii, pentru credite chiar de 500.000 lei. Creditele au fost acordate în aceeaşi zi în care au fost solicitate pe documentaţie simplificată. Băncile sunt deschise la finanţare pentru fermierii mici", a menţionat Alina Toma.

Fondul de Garantare a Creditului Rural a fost înfiinţat de peste 25 de ani şi are ca obiect garantarea fondurilor din domeniul agricol şi al industriei alimentare. Până în prezent, FGCR a garantat peste 118.000 credite, ceea ce reprezintă un volum total de creditare de peste 16 miliarde lei, pe diferite programe: SAPARD, PNDR, iar acum pe toate programele de garantare cu sursă de administare de la Ministerul Agriculturii.

G.M.

---

Actualizare - SORIN VASILESCU, ANIF: "Avem nevoie de o strategie ca să finanţăm irigaţiile, desecările şi combaterea eroziunii solului"

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a fost nominalizată drept unul dintre beneficiarii majori ai celor 6,5 miliarde de euro din fondurile pe care le va furniza UE prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, conform domnului

Sorin Vasilescu, director al Direcţiei de Investiţii din cadrul ANIF, care menţionează că, în acest context, au fost purtate discuţii la Ministerul Agriculturii şi cel al Fondurilor Europene pentru realizarea unei strategii prin care să poată fi finanţate cele trei mari activităţi din domeniu: irigaţiile, desecările şi combaterea eroziunii solului.

"A trebuit să ne gândim cum să facem acest lucru, mai ales că nu am mai avut parte de o asemenea finanţare cel puţin în istoria post-Revoluţie", declară domnul Sorin Vasilescu, adăugând: "Este necesar un management corespunzător şi trebuie să realizăm o strategie a acestor amenajări, să le facem cât mai adaptate la zilele noastre, prin digitalizare, tehnologizare, astfel încât să fie aduse la cele mai recente standarde".

V.R.

---

Actualizare - RAMONA IVAN, CEC BANK: "O bancă se uită cu multă deschidere spre companiile care investesc în tehnologie"

Pentru România, agricultura este un domeniu vital, spune Ramona Ivan, director al Direcţiei de Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale din cadrul CEC Bank, subliniind că "agricultură fără investiţii nu se poate şi investiţii fără finanţare, mai greu de realizat".

Domnia sa menţionează: "Finanţare există, forme de garantare există, ideea este să înţelegem contextul, să vedem ce putem face pentru a le pune cumva pe toate împreună. În funcţie de ameninţările curente, în afară de pandemia sanitară, trebuie să fim atenţi la partea de modificări climatice - care conduc la fenomene cu impact negativ în agricultură (secetă, inundaţii), la fărâmiţarea terenurilor, la forma de proprietate actuală, la dimensiunea economică scăzută a multor companii ce activează în domeniul agricol, la gradul redus de mecanizare".

În acest context, doamna Ivan precizează: "O bancă se uită cu multă deschidere spre companiile care investesc în tehnologie şi în sporirea capacităţii de producţie, în obţinerea de produse perfomante, în zona alimentelor sigure, care înseamnă, până la urmă, o mai mare profitablitate".

A.V.

---

Actualizare -NICU VASILE, LAPAR: "Fermierul român produce necompetitiv"

Fermierul român produce necompetitiv, avertizează Nicu Vasile,

preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), care susţine că planurile strategice trebuie să se regăsească în planuri naţionale, care să dea rezultate concrete. Specialistul a precizat: "Noi discutăm foarte puţin cu specialistii în economie, iar fermieul român produce necompetitiv. Noi cumpărăm preţuri, nu calitate, pentru că produsele româneşti nu se cumpără. România produce produse de calitate, din punct de vedere ecologic. Produsele româneşti sunt net superioare celor din import, nu găsim pesticide în produsele noastre. Însă acestea reprezintă materie primă pe care o exportăm odată cu forţa de muncă. Să nu uităm că suntem ţara cu indicele demografic cel mai scăzut".

Domnul Vasile subliniază că, atunci când se pune în funcţiune un sistem de irigaţii, acesta să ajungă direct la producător. Şeful LAPAR a mai spus: "Trebuie să prioritizăm investiţiile pentru a crea productivitate şi profitabilitate. Degeaba aducem în piaţa agricolă subvenţii, dacă nu vorbim despre aceste două lucruri. România este o ţară preponderent agrară, iar agricultorii trebuie să fie baza dezvoltării naţionale". Printre altele, domnia sa opinează că trebuie să începem să dezvoltăm centre economice.

E.O.

---

Actualizare - DĂNUŢ PĂLE, VICEPREŞEDINTE, COMISIA PENTRU AGRICULTURĂ DIN CAMERA DEPUTAŢILOR: "Noi nu exportăm numai materie primă, ci şi subvenţii"

Decidenţii politici din ţara noastră ar trebuie să îşi armonizeze poziţia în legătură cu politica agricolă naţională şi să fie o singură voce în negocierile de la Bruxelles cu Comisia Europeană, susţine Dănuţ Păle, vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură, silvicultură şi industrie alimentară din Camera Deputaţilor.

"Mi-aş dori ca practica din Comisie, unde nu era culoare politică în întocmirea proiectelor legislative, să se desfăşoare şi în domeniul Executivului interministerial. Putem să facem multe proiecte legislative, dar dacă nu există o comunicare şi armonizare legislativă cu Ministerul Agriculturii, care are multe intenţii, inclusiv în zootehnie, nu vom avea rezultatele dorite. În acest moment, noi nu exportăm numai materie primă, ci şi subvenţii ţinând cont de cine deţine terenurile agricole din România. Avem mult de lucru şi ar trebui să avem aceeaşi voce la Bruxelles", a spus Dănuţ Păle.

G.M.

---

Actualizare - DANIEL BUDA, VICEPREŞEDINTELE COMISIEI DE AGRICULTURĂ DIN PARLAMENTUL EUROPEAN: "Plăţile directe, care sunt în cuantum de cel puţin 60% din pilonul I de dezvoltare, vor rămâne neatinse"

În negocierile privind viitoarea Politică Agricolă Comună, interesele României au fost protejate şi au fost consolidate, iar viitorul agriculturii arată destul de bine chiar dacă sunt unele chestiuni necunoscute, a afirmat Daniel Buda, vicepreşedinteleComisia de Agricultură a Parlamentului European.

"Avem o ecuaţie necunoscută pe sumele alocate pe zona Green Deal. Dela Parlament se merge cu o alocare de 30% din pilonul I de dezvoltare, dar Consiliul a propus 20%. (...) Plăţile directe, care sunt în cuantum de cel puţin 60% din pilonul I de dezvoltare vor rămâne neatinse. Banii pentru Green Deal vor fi daţi suplimentar faţă de plăţile directe. În acelaşi timp, a rămas sprijinul cuplat pentru sectoarele agricole care au nevoie şi avem şi un sprijin de 2% pentru plantele proteice. În acest domeniu, din păcate, avem foarte multe importuri din Argentina, unde se cultivă la greu plante modificate genetic şi este o concurenţă neloială faţă deprodusele europene. De aceea s-a venit cu acest sprijin", a precizat deputatul european Daniel Buda.

Domnia sa a menţionat că există o preocupare în rândul fermierilor din ţara noastră cu privire la dorinţa Comisiei Europene, în contextul Green Deal, de a reduce cu 50% consumul de îngrăşăminte, pesticide şi produse chimice folosite în agricultură.

"În România se utilizează 600 grame de astfel de produse la un hectar de cultură, în timp ce media Uniunii Europene este de 2200 grame pe hectar. Noi vom ţine ca această reducere să se faca la media UE", a spus Daniel Buda.

Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European a arătat că în cadrul Legislativului respectiv au fost discuţii aprinse cu privire la plafonarea subvenţiilor agricole.

"Plafonarea este o chestiune fierbinte: în opinia mea toţi fermierii trebuie să fie sprijiniţi deopotrivă. Discutăm despre forme de sprijin pentru toate categoriile de fermieri care produc hrană pentru populaţie şi aduc bunăstare prin crearea de locuri de muncă. De asemenea, nu trebuie să pierdem din vedere consumatorii, care trebuie să aibă acces la o hrană de calitate şi la preţuri rezonabile pentru închiderea acestui lanţ. Dacă nu ar fi subvenţii în agricultură, un litru de lapte ar costa 20 lei, iar un kilogram de carne ar costa mult mai mult. Investiţiile aduc preţuri rezonabile pentru consumatori.Colegii din Comisie nu au vrut să fie de acord cu ajutorul naţional tranzitoriu care poate merge până la 50% din formele de sprijin. În opinia mea, subvenţiile, pentru cei care vor face ferme ecologice, ar putea deveni mai mari decât în statele din vestul Europei. Raportat la fermele ecologice, inclusiv bunăstarea animalelor poate constitui o practică cu componentă ecologică pentru ca fermierii să poată avea acces la bani", a arătat Daniel Buda.

Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European a menţionat că vor fi alocate resurse financiare şi pentru consilierea fermierilor în scopul accesării fondurilor europene, şi că au fost mărite sumele pentru tinerii fermieri.

Ne confruntăm la nivel european cu un eveniment sever de îmbătrânire a populaţiei. De aceea, alocăm 4% pentru tinerii fermieri, ceea ce implică şi o creştere a sumelor alocate de la 70.000 la 100.000 euro pentru fiecare proiect. Mai mult, am introdus şi o componentă nouă -Noul fermier - adresată persoanelor care au peste 40 de ani şi care vor avea posibilitatea să obţină o finanţare de 100.000 euro pe proiect din pilonul 2 de dezvoltare. În SUA este o astfelde abordare pentru cei care nu au făcut agricultură, dar vor să o facă. De aceea vrem să o introducem şi în Europa", a declarat Daniel Buda.

Domnia sa a mai menţionat că, în actuala pandemie, este important ca sectorul agricol din Uniunea Europeană să îşi păstreze şi dezvolte capacitatea de a furniza hrană de bună calitate, în cantităţi suficiente şi la preţuri accesibile pentru consumatori.

G.M.

---

Actualizare - ADRIAN OROS, MINISTRUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE: "Avem o proprietate agricolă polarizată"

• 97% dintre fermieri lucrează 40% din teren în ferme de sub 50 de hectare

Una dintre marile probleme ale agriculturii noastre este polarizarea proprietăţilor, conform domnului Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnia sa spune: "În urma analizei nevoilor din domeniu, am identifcat câteva probleme, particularităţi pe care le are agricultura noastră. În primul rând, încă avem o proprietate polarizată: 97% dintre fermieri lucrează 40% din teren în ferme de sub 50 de hectare; 0,56% dintre fermieri lucrează 40% din suprafaţă în ferme mai mari cu peste 300 de hectare şi abia 2% lucrează 21% din suprafaţa arabilă în ferme medii, care au o suprafaţă între 50 şi 30 de hectare. Aceasta este situaţia proprietăţii în ţara noastră".

Domnul Oros continuă: "Avem un grad de asociere foarte slab, avem puţine cooperative, un mediu asociativ încă neconsolidat. Ne dorim ca această consolidare a mediului asociativ să fie accelerată pentru că este foarte importantă". Ministrul Agriculturii mai spune: "Avem o problemă cu forţa de muncă, dar avem şi o îmbătrânire a populaţiei rurale şi a fermierilor: numai 29% din populaţia rurală are sub 40

de ani şi doar 11% are mai puţin de 55 de ani. Avem un abandon crescut al zonelor cu constrângeri naturale".

Adrian Oros mai atrage atenţia că încă avem o agricultură meteodependentă, iar "în 2020 am simţit din plin acest lucru. Sistemul nostru de irigaţii este nefuncţional şi aproape distrus".

Domnia sa aminteşte că avem o balanţă comercială deficitară, care "a luat-o la trap" de prin 2015-2016. "Anul trecut am avut 1,3 miliarde de euro deficit", spune ministrul Agriculturii, adăugând: "Avem o promovare slabă şi un grad redus de comercializare a produselor româneşti".

A.V.

---

Grupul de presă BURSA organizează a VII-a ediţie a videoconferinţei "Afaceri în agricultură", în data de 29 octombrie 2020, începând cu ora 10:00.

Evenimentul va putea fi urmărit, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.