LIVE - VIDEO Videoconferinţa "Digitalizarea României" - ediţia a III-a -

Actualizare - Matei Dumitrescu, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS): "Agricultura se poate digitaliza foarte mult"

Agricultura se poate digitaliza foarte mult, consideră Matei Dumitrescu, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Potrivit acestuia, digitalizarea României trebuie făcută pe mai multe paliere.

Acesta a afirmat: "Agricultura se poate digitaliza foarte mult. Înafară de digitalizare şi creşterea productivităţii există şi ceea ce se numeşte crearea de produse cu valoare adăugată din ce în ce mai mare. Asta dă un potenţial care poate fi estimat şi la de 3 ori mai mare, dacă se digitalizează şi se focusează pe produse cu valoare adăugată mai mare. Desigur, produse prin investiţii care pot fi finanţate prin banii care există, bani europeni şi guvernamentali. Deci se poate în agricultură, dar în IT se poate mult mai mult, potenţialul să crească mult-mult mai mult. Digitalizarea României trebuie realizată pe mai multe paliere: se vede la nivelul fiecărei întreprinderi, fiecărui business românesc, sunt companii care nici măcar nu au site. Cu cât fiecare companie din România se va digitaliza, fie că este o pensiune de la munte, fie că este o mare companie din industrie, vor avea o productivitate mai mare. Deci global va fi mai bine pentru toată lumea. (...) Apoi este actorul guvernamental. E mult de lucru acolo şi sper să existe şi dorinţă şi finanţare pentru a se digitaliza tot ce se poate. Există tot felul de lupte, de griji, să fie făcut bine, să nu existe scăpări pentru că mereu este o responsabilitate uriaşă în zona guvernamentală, discuţi despre date şi accesibilitate... Dar ştiu că există o activitate puternică în acest domeniu, de a digitaliza şi partea guvernamentală, de autorităţi. Dacă ne uităm doar la poveşti şi la probleme...".

(M.G.)

---

Actualizare - Răzvan Rusu, antreprenor şi fondator Leader Team Broker: "Digitalizarea este viitorul"

Digitalizarea este într-adevăr viitorul, iar acest lucru este demonstrat de numărul mare al companiilor româneşti şi din străinătate care au făcut pasul către digitalizare, a declarat Răzvan Rusu, antreprenor şi fondatorul Leader Team Broker.

Acesta a afirmat: "Digitalizarea într-adevăr este viitorul şi asta o demonstrează, după cum s-a văzut în ultimii ani, numărul companiilor româneşti şi din străinătate care au făcut pasul către digitalizare. La fel şi deciziile Comisiei Europene, care alocă multe miliarde de euro instituţiilor publice pentru acest lucru. (...) Noi, începând cu 2019, am fost pionieri în această zonă pe tot ce înseamnă partea de protecţie cyber, prin intermediul asigurărilor. Leader Team Broker de Asigurări este o companie de brokeraj românească care în ultimii 2 ani şi-a extins amprenta şi în spaţiul european întrucât am văzut această necesitate de acoperire prin asigurări a tuturor problemelor legate de securitate cibernetică. Într-adevăr, pe lângă tot ce investeşte o companie intern, tot ce înseamnă introducerea de soluţii digitale, proceduri de lucru, cu «factor authentification», s-a demonstrat de-a lungul timpului că asigurările sunt o pârghie extrem de importantă pentru acest lucru. Asta este munca noastră din 2019 şi până astăzi în a oferi soluţii clienţilor. Pe Google avem 5 stele din 150 şi ceva de review-uri, dintre care aproape toate sunt cu 5 stele, venite din toate colţurile Europei pentru tot ceea ce facem noi în special pe această zonă. Am fost pionieri pe această nişă".

Rusu a spus că firma sa a creat o aplicaţie ataşată asigurării de risc cibernetic care sprijină educarea angajaţilor unei societăţi cu privire la riscurile unor atacuri cyber.

" Cred că toată lumea a avut interacţiune prin intermediul email-ului cu un spam, ori că este venit de la o bancă sau un curier, mulţi am dat click pe aceste link-uri şi s-a văzut că s-au blocat de la infrastructuri IT cele mai simple până la cele mai complexe. Aici ar fi o necesitate. Precum şi ceea ce numim noi în ziua de astăzi social engineering, când un hacker intră într-un sistem informatic - am văzut asta la companii foarte mari - şi intră într-o corespundenţă pe care o avem pe zona comercială. Cineva trebuie să dea o factură şi hackerul intră în corespundenţă şi spune «Bună ziua, dle X-ulescu, mulţumesc tare mult, s-a întâmplat ceva, am schimbat contul şi găsiţi ataşat noua factură. Rugămintea este să o plătiţi cu 2 zile mai devreme decât termenul scadent». Lucrurile aceastea se întâmplă, frecvent, de la companii foarte mici la companii foarte mari, companii care au plătit în contul hackerilor de la zeci de mii de euro până la milioane de euro. Unele sunt de notorietate şi au apărut inclusiv în presa românească. De aici rezultă necesitatea de a avea o protecţie care poate fi transferată printr-o asigurare. Într-adevăr, tot ce înseamnă protecţia sistemelor informatice trebuie să existe. Nu putem cumpăra o asigurare şi să scoatem din priză serverul sau să nu avem un antivirus. Ce am făcut noi şi avem o unealtă ataşată asigurării pe care am creat-o cu unul dintre cei mai importanţi asiguratori la nivel mondial - are şi rating A de la Standard and Poor's şi Moody's: este o aplicaţie care asigură practic accesul tuturor angajaţilor unei companii la tot ce înseamnă zona de educaţie. Se pot crea şi campanii false de spam ca să se vadă în interiorul companiei cine este neglijent, cine dă click-uri, tocmai în ideea de a permanentiza anumite reguli şi a nu se duce un comportament într-un eşec atunci când un hacker intră cu adevărat în sistemul companiei. Există pentru partea de educaţie tot felul de tutoriale care pot fi prezentate angajaţilor, iar top-executivilor, prin intermediul telefonului inteligent şi a altor aplicaţii - pot face singuri aceste campanii (false) de phising şi chiar mai mult decât atât", a spus Răzvan Rusu.

(M.G.)

---

Actualizare - DRAGOŞ PREDA, FOST SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL TELECOMUNICŢIILOR: "În domeniul digitalizării, arhitectura trebuie adaptată cerinţelor pieţei"

În domeniul digitalizării, arhitectura trebuie adaptată ceriţelor pieţei şi cerinţelor fiecărui client în parte, iar aceste lucruri trebuie coordonate astfel încât să se răspundă fiecărei nevoi din piaţă, este de părere Dragoş Preda, fost secretar de stat în Ministerul Telecomunicaţiilor şi fost CEO al RADIOCOM, care consideră că doar în aceste condiţii vom vorbi de investiţii şi nu de simple achiziţii. Domnul Preda a spus, printre altele: "Trebuie să vorbim în acelaşi limbaj, în această dinamică a tranformării digitale. Şi utilizatorul final, nu doar cel din zona privată, trebuie să vorbească aceeaşi limbă. Nu mai este vorba în piaţă despre o infrastructură care se adresează utilizatorului final, ci de una care se adresează industriei şi, de aceea, la nivel european, deja se vorbeşte despre reţeaua 6G. Din punct de vedere al analizei tehnologice, se operează deja 7G şi 8G este în testare. La 7G inclusiv avioanele de pasageri sunt proiectate să fie pilotate de la sol. Poate aceste lucruri sperie acum, dar aceasta este dinamica".

În ceea ce priveşte securitatea cibernetică, Dragoş Preda este de părere că trebuie să dezvoltăm comunicaţiile cuantice, care reprezintă cel mai sigur tip de comunicaţii, la ora actuală: "Poate acum, odată cu legea interoperabilităţii, statul va înţelege toată această arhitectură şi această dinamică. Interoperabilitatea înseamnă crearea limbajului comun. Trebuie să existe limbaj comun între toate structurile care fac parte din acest ecosistem ITC la nivel guvernamental şi mediul de afaceri. Este nevoie ca şi piaţa să înţeleagă faptul că statul trebuie să treacă prin această tranformare digitală pentru a putea să intre într-un dialog sustenabil cu piaţa şi cu dinamica pieţei. Este nevoie ca această transformare la nivelul statului să se facă într-un mod foarte bine articulat, pentru ca, apoi, statul să poată veni cu aceeaşi arhitectură la acelaşi dialog cu un mediu care poate că este cel mai dinamic la nivel mondial".

(E.O.)

---

Actualizare - DAN ZAHARESCU, DIRECTOR EXECUTIV, ARPIM: "Ca industrie suntem la un nivel extrm de ridicat de digitalizare"

Industria farmaceutică este la un nivel foarte ridicat din punctul de vedere al digitalizării, lucru ce a fost generat pe de o parte de evoluţiile din industrie de-a lungul anilor dar şi datorită unor constrângeri legislative ce au fost introduse de Uniunea Europeană, a spus Dan Zaharescu, Director Executiv în cadrul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Domnia sa a spus: "Vă prezint un studiu de caz foarte interesant şi foarte puţin cunoscut în România. Este vorba despre procesul de implementare a unei directive europene, care şi-a propus să împiedice intrarea medicamentelor contrafăcute în reţelele comerciale legale de vânzare. Practic, implementarea acestei directive a presupus crearea unui sistem european de verificare a medicamentelor - un proiect complet atipic, fiind prima oară când o directivă europeană a fost implementată în mod exclusiv prin intermediul sectorului privat. Industriei farmaceutice - respectiv producătorilor, distribuitorilor şi farmaciştilor - le-a revenit sarcina să implementeze această directivă, să creeze acest sistem european, alături de sisteme naţionale de ridicare a medicamentelor. Iar acest sistem a fost pe deplin funcţional începând cu luna februarie a anului 2019".

Dan Zaharescu a adăugat: "SistemUL european de verificare a medicamentelor presupune existenţa unui hub în care sunt introduse seriile medicamentelor fabricate de către fiecare producător pe teritoriul Uniunii Europene. Practic, fiecare cutie de medicament are un cod de identificare unic, care se regăseşte în această bază de date europeană, care este replicată la nivel naţional. În clipa în care o cutie de medicament este eliberată unui pacient într-o farmacie, prin scanarea cutiei şi implicit a codului care este imprimat pe ea, se verifică faptul că acea cutie este originală, este autentică şi poate fi eliberată pacientului. Dacă există o reacţie a sistemului care spune că acea cutie este falsă sau că a mai fost eliberată odată o cutie aceeaşi serie, este o alarmă pentru farmacist care trebuie să pună cutia deoparte şi să respecte anumite proceduri de verificare ulterioară (...). Practic, prin acest sistem se împiedică complet accesul medicamentelor contrafăcute în sistemele legale de comercializare a medicamentelor".

(A.I.)

---

Actualizare - DRAGOŞ TOHĂNEAN, VICEPREŞEDINTELE ADR: "Educaţia este pilonul principal care poate grăbi procesul de digitalizare"

Termenul de transformare digitală este tot mai des folosit şi, de aceea, aşteptările în acest sens cresc foarte mult, atrage atenţia Dragoş Tohănean, Vicepreşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR).

Printre altele, domnia sa evidenţiază că, potrivit studiilor de specialitate, România este pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte implementarea solutiilor digitale: "Chiar dacă suntem lideri în anumite domenii din ITC, stăm mai greu cu adoptarea acestor soluţii, dar sigur în 2030 România va fi 100% digitalizată".

Este foarte important ca toate activităţile să fie desfăşurate în paralel, este de părere domnul Tohănean. Acesta a precizat: "Educaţia este pilonul principal care poate grăbi procesul de digitalizare. Educaţia este baza pentru orice viitor şi trebuie să fie pilonul principal în ceea ce priveşte viitorul digilat al României. (...) Societatea civilă poate fi un exemplu bun în acest sens, pentru că este o entitate mult mai mare decât statul. (...) Schimbările pot veni şi din punct de vedere educaţional, dar şi economic şi digital, însă trebuie să fim cu toţii uniti. Colaborarea cu mediul privat este foarte importantă şi cele mai bune practici vin din acest domeniu".

(E.O.)

---

Actualizare - CĂLIN RANGU, VICEPREŞEDINTELE CIO COUNCIL: "Transformarea digitală nu înseamnă digitalizare"

Transformarea digitală nu înseamnă digitalizare, ci introducerea tehnologiilor - care nu sunt un scop în sine, ci un mijloc - în partea de organizare a companiilor, a structurilor, în educaţia oamenilor, spune Călin Rangu, vicepreşedintele CIO Council. Domnia sa adaugă: "Toate aceste componente ale transformării digitale sunt non-tehnologice. Nu poţi să ai succes cu un proiect dacă nu îl implementezi conform unor proceduri, nu îl integrezi în structurile organizatorice" etc.

Ca problemă majoră la nivel general în privinţa transformării digitale, Călin Rangu evidenţiază lipsa definiţiei serviciilor pentru cetăţeni.

"Aceste servicii publice nu sunt definite foarte clar", atrage atenţia domnul Rangu, menţionând: "Se lucrează pentru definirea lor, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) face eforturi în acest sens. Am dori, însă, să vedem şi noi care sunt serviciile, iar practica internaţională poate fi de ajutor în definirea lor. Vrem să ştim când se va implementa fiecare serviciu, nu doar sub formă de demo-uri. Spre exemplu, site-ul ghiseul.ro, chiar dacă are o evoluţie spectaculoasă, este la nivelul la care fiecare se regăseşte acolo doar dacă administraţia locală a vrut să se înscrie la ADR. Nu este un serviciu naţional, ci al celor care sunt mai deschişi şi înţeleg să pună cetăţeanul pe primul loc, nu interesul local".

(V.R.)

---

Actualizare - Roxana Mircea, Managing Partner REI: "Companiile trebuie să se organizeze, să se digitalizeze, pentru a avea totul integrat"

Mediul privat a început, forţat de pandemie, să se digitalizeze, iar acest proces va continua, mai ales că acum este susţinut financiar prin intermediul fondurilor europene nerambursabile, susţine Roxana Mircea, managing partner REI.

"Sunt anunţate 2,5- 3 miliarde euro pe fonduri şi aproape orice axă de finanţare are inclusă o componentă destinată digitalizării. În luna august se va lansa măsura 4.1.1 pe Programul Operaţional Competitivitate, care te lasă să îţi pui o componentă de 20% în zona de software şi active necorporale. Apoi vor fi alocate, prin Programul Operaţional Regional încă 1,5 miliarde euro, cel puţin. În aceste condiţii, companiile trebuie să se organizeze, să se digitalizeze, pentru a avea totul integrat. Dar pentru a realiza acest lucru, trebuie să fim extrem de eficienţi şi productivi, pentru că sunt sectoare care sunt foarte bine în acest domeniu, cum sunt construcţiile, sectorul medical, etc.", a spus Roxana Mircea, managing partner la REI, grup situat în top 3 al companiilor de consultanţă din ţara noastră, care are peste 60 de consultanţi şi 11 birouri regionale.

Domnia sa a menţionat că, pe lângă fondurile pe care le vom primi pentru digitalizare, mai sunt sume netrase din perioada 2014-2020, dar din cauza implementării cu întârziere a anumitor măsuri de către autorităţi, cum e cazul măsurii 4.1.1, antreprenorii nu mai au încredere nici în Guvern, dar nici în fondurile europene. Cu toate acestea, doamna Mircea susţine că este mai bine pentru aceştia să întocmească un proiect de investiţii şi să acceseze finanţarea prin fonduri europene decât prin intermediul unui credit bancar.

Referitor la accesarea finanţărilor, Roxana Mircea a mai arătat că, deşi nu a fost o prioritate pentru compania de consultanţă REI programul Start-up Nation 2022 lansat în 19 iulie de Guvern, tinerii care vor accesa fondurile alocate pe acesta beneficiază de 5000 euro din suma primită pentru a-şi achiziţiona echipamente software, hardware şi pentru realizarea unei pagini de net, fapt care îi va ajuta foarte mult în derularea viitoarei afaceri.

(G.M.)

---

Actualizare - VLAD STOICA, PREŞEDINTELE ANCOM: "Ne propunem ca în următoarele două-trei săptămâni să facem un ghid pentru Codul Comunicaţiilor"

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) îşi propune ca, în următoarele două-trei săptămâni să realizeze un ghid în care să explice ce aduce nou Codul Comunicaţiilor, a spus Vlad Stoica, preşedintele ANCOM.

Domnia sa a afirmat: "A fost un început de vară fierbinte şi interesant pentru noi. Am lucrat la Codul Comunicaţiilor împreună cu Guvernul şi cu toate celelalte instituţii. Mă bucur că avem acest cod, care probabil că este perfectibil, dar categoric rezolvă o mare parte din probleme. Noi, ca autoritate, ne propunem ca în următoarele două-trei săptămâni să facem un ghid atât pentru UAT-uri (n.r. Unităţi Administrativ Teritoriale) cât şi pentru oricine este intersat, în care să explicăm ce aduce nou acest pachet legislativ. Care sunt facilităţile, modalităţile de abordare a unor probleme istorice - de la autorizaţii de construire, etc - punem toate aceste lucruri într-un ghid, într-o broşură, pe care vrem să o disemninăm la nivelul UAT-urilor, a cetăţenilor, pentru ca lucrurile să se înţeleagă mai simplu".

Vlad Stoica a adăugat: "Trebuie să educăm oamenii, trebuie să venim în întâmpinarea lor, pentru că nu toţi sunt de specialitate. Resursele umane contează foarte mult, nu ajung doar device-urile, nu este suficientă doar infrastructura, comunicaţiile. Acestea sunt utilizate de noi toţi. Şi eu învăţ, găsesc aplicaţii noi şi îmi ia ceva timp până când învăţ să le folosesc. Iar noi ca stat trebuie să asigurăm predictibilitate şi, de asemenea, să încercăm să educăm oamenii tot mai bine".

La începutul acestei luni, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat actul normativ pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice.

(A.I.)

---

Actualizare - Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat: "Toate instituţiile publice trebuie să aibă datele în cloud-ul guvernamental"

Deşi perioada pandemiei ne-a obligat să ne digitalizăm mai mult şi la finalul primei sesiuni din acest an Parlamentul a adoptat legea interoperabilităţii sistemelor de date, este nevoie ca toţi actorii publici să înţeleagă că implementarea dispoziţiilor legii este necesară pentru dezvoltarea societăţii şi nu numai, susţine Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat.

"Vorbim despre legea interoperabilităţii, despre faptul că trebuie ca toate instituţiile publice să aibă datele într-un cloud guvernamental. Că vrem, că nu vrem, datele respective nu aparţin unei persoane sau unei instituţii. Într-adevăr unii sunt reticenţi pentru că este vorba despre securitatea acestor infromaţii, dar trebuie menţionat că, potrivit legii, vom avea acces doar până la un anumit nivel", a precizat senatorul Marius Humelnicu.

Domnia sa a arătat că legea interoperabilităţii este un proiect transpartinic, votat în Parlament de reprezentanţii tuturor partidelor politice, care au înţeles faptul că acest act normativ este necesar şi că bazele de date pe care le au fiecare instituţie publică, fiecare consiliu judeţean sau local trebuie să fie interconectate pentru ca orice cetăţean care are nevoie de un document să aibă acces la ele printr-o simplă logare.

"Cu siguranţă acest lucru va ajuta la dezvoltarea economiei, la crearea de noi locuri de muncă. Acesta este viitorul, trebuie să muncim la el. Avem bani din PNRR şi din alte fonduri europene şi trebuie să creăm cadrul legislativ, pentru ca apoi Guvernul să poată să implementeze aceste proiecte vitale pentru dezvoltarea Romaniei", a spus Marius Humelnicu, care a arătat că mediul privat "simte mai repede şi mai bine piaţa, se digitalizează, se modifică, se upgradează mai repede", ]n timp ce statul este "un elefant cu picioare de lut".

"Ar trebui să trecem de această fază şi să înţelegem că statul e cel care ajută mediul privat să se dezvolte, e cel care nu îl impiedică, deşi, e drept, că în momentul de faţă îl cam împiedicăm. Încă mai avem mult de lucru, dar vă asigur că avem toată deschiderea pentru susţinerea transpartinică digitalizării şi dezvoltării României. Lupta politică se termină după campania electorală, moment în care ar trebui să vorbim de legiferarea, de administrarea României şi a domeniului despre care vorbim acum", a precizat Marius Humelnicu, care a menţionat că este nevoie de o lege a parteneriatului public-privat, de norme de aplicare a acesteia, dar şi de reglementarea lobby-ului, pentru ca investiţiile necesare dezvoltării ţării să fie realizate mai repede.

(G.M.)

---

Actualizare - Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat: "Degeaba avem echipamente sofisticate, dacă nu avem resursa umană cu competenţe digitale crescute"

Indicele european privind competenţele digitale care ne plasează pe ultimul loc în acest domeniu arată că trebuie să investim în resursa umană, în dezvoltarea aptitudinilor digitale ale angajaţilor, afirmă Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru Comunicaţii şi tehnologia informaţiei din Senat.

"Nu am avut niciodată 6 miliarde euro pe digitalizare aşa cum avem acă şi, dacă vom reuşi să atragem aceşti bani în perioada 2022-2027, ar fi extraordinar. Dar oricine face un proiect pe digitalizare, ar trebui să aibă şi un software, prin care să creştem abilităţile digitale ale angajatului. Angajatul nu va învăţa să utilizeze noile echipamente, dacă nu îl educăm în acest sens şi de aceea va trebui să investim în resursa umană. Aşadar, pe orice proiect când vorbim de echipamente, metode şi orice înseamnă calcule, trebuie să investim şi în resursa umană. Degeaba avem echipamente sofisticate, dacă nu avem resursa umană cu competenţe digitale crescute", a spus Marius Humelnicu.

(G.M.)

---

Actualizare - SEBASTIAN BURDUJA, MINISTRUL CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI DIGITALIZĂRII: "Orice criză înseamnă o oportunitate"

Cred că orice criză înseamnă o oportunitate, iar pandemia a determinat oportunitatea accelerării transformării digitale a României şi am văzut că instituţiile statului au fost, practic, forţate să se deschidă către cetăţeni, să adopte proceduri de lucru în mediul online, să digitalizeze anumite servicii publice, declară Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Domnia sa subliniază: "Am văzut că mai mulţi români au aplelat la ghiseul.ro, am văzut că spaţiul privat virtual a permis pentru prima dată o identificare şi o autentificare de la distanţă, inclusiv prin video call-uri, deci lucruri în premieră pentru statul român".

Ministrul continuă: "Este important să nu pierdem acest imbold pe care pandemia, vrând-nevrând, ni l-a dat şi cred că avem şi instrumentele necesare să continuăm lucurile foarte bine. Avem proiecte importante în implementare finanţate din Programul Operaţional Competitivitate (POC), care trebuie terminate până la finalul anul viitor".

(A.V.)

---

Actualizare Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City: "Încercăm să înţelegem care sunt principalele oportunităţi ale digitalizării, unde se află România şi încotro ne îndreptăm"

În cadrul evenimentului de astăzi vom încerca să înţelegem care sunt principalele oportunităţi ale digitalizării, unde se află România din această perspectivă şi încotro ne îndreptăm, a declarat Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City (ARS), în deschiderea conferinţei.

Acesta a afirmat: "O să vorbim astăzi, alături de invitaţii noştri, să vedem şi să înţelegem încotro se îndreaptă digitalizarea României. Îmi face mare plăcere să fiu alături de dumneavoastră la ediţia a treia a acestui eveniment. Din 2020 încoace multe lucruri s-au schimbat când vorbim de digitalizare şi transformare digitală, eu cred că România este de nerecunoscut. Chiar dacă avem foarte multe lucruri de făcut şi nu mai avem răbdare. Cei care cunoaşteţi subiectul de smart city ştiţi că mereu am spus că nu mai avem răbdare. Este normal să vrem ca lucrurile să se întâmple. (...) Alături de invitaţii noştri încercăm să înţelegem care sunt principalele oportunităţi, unde se află România şi încotro ne îndreptăm. (...) Această digitalizare despre care vorbim astăzi ne cuprinde pe toţi, de la autorităţi locale şi centrale la mediul de business şi academic".

Dumitraşcu a mai spus, ca exemplu, că Poşta Română este o companie "mamut" care ar putea beneficia de pe urma digitalizării activităţii astfel încât să ajute la realizarea de hub-uri logistice, inclusiv la nivel regional.

În ceea ce priveşte legea interoperabilităţii şi a cloud-ului guvernamental, Dumitraşcu a spus că este nevoie de "fermitate instituţională, să înţelegem că suntem toţi parte din acest demers", în condiţiile în care există instituţii ale statului - CSM, DIICOT, DNA, Curtea Constituţională, Autoritatea Electorală, Registrul Comerţului şi altele - care au ieşit în spaţiul public şi au anunţat că nu doresc participarea la cloud-ul guvernamental fără de care nu se poate realiza transformarea digitală.

(M.G.)

---

Ziarul BURSA organizează a III-a ediţie a videoconferinţei "Digitalizarea României", în data de 28 iulie 2022, începând cu ora 10:00.

Evenimentul se va desfăşura în format online şi va fi transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.