LIVE - VIDEO Videoconferinţa "Sănătate şi FARMA" - ediţia a IV-a -

Actualizare - DR. VALERIA HERDEA, VICEPREŞEDINTELE COLEGIULUI MEDICILOR: "Avem risc epidemiologic la graniţă"

După doi ani de pandemie, asistăm la o cvasi-pandemie şi ne aflăm în faţa izbucnirii unei epidemii, în contextul evenimentelor de la graniţa cu Ucraina, atrage atenţia Dr. Valeria Herdea, vicepreşedintele Colegiului Medicilor. Specialistul a subliniat: "Scad cazurile de covid, dar încă sunt cazuri la ATI, avem cazuri de gripă, avem foarte multe boli infecţioase care au început să explodeze şi avem risc epidemiologic la graniţă. Conflictul armat este o realitate, iar noi trebuie să tragem un semnal de alarmă pentru toată societatea civilă. Responsabilitatea noastră este să ne vaccinăm, să ne vaccinăm împotriva difteriei, a tetanosului, a pertussisului, a rujeolei, a rubeolei, a oreonului, pentru că ar fi trebuit să fim revaccinaţi pe parcursul vieţii, or noi nu avem un astfel de program în ţară. Populaţia are nevoie să conştientizeze, înainte de iod şi de multe altele, că avem nevoie să prevenim bolile infecţioase. Oamenii care vin din Ucraina sunt speriaţi, au fugit din faţa războiului, nu vor să se testeze, să se vaccineze şi atunci trebuie să ne testăm şi să ne vaccinăm noi. Trebuie să ne informăm".

Valeria Herdea a menţionat, printre altele, că avem tot mai puţini medici: "Am pierdut în doi ani de pandemie 450 de medici. Suntem 55.000 de medici cu totul, 21.000 de rezidenţi - foarte puţin -, iar programe de formatori absente. Avem mai mult de 48% populaţie peste 65 de ani, Avem nevoie mai mult ca oricând să stimulăm tinerii să meargă spre partea madicală, să rămână în ţară, să se dezvolte programe de formatori în instituţiile postuniverstare, astfel încât tinerii din domeniu să profeseze în România. Trebuie să facem o estimare realistă a forţei de muncă pe care o avem".

Dacă nu avem încredere şi respect pentru personalul medical, atunci riscăm să-l pierdem, mai arată domnia sa, apreciind că, dacă nu vom reevalua rolul sistemului medical în societatea civilă românească, atunci riscăm să ne pierdem sănătatea.

E.O.

---

Actualizare - CRISTINA GRIGORE, COORDONATOR PEDITEL: "Telemedicina este viitorul"

Sunt date care arată că telemedicina este viitorul, chiar dacă nu va înlocui niciodată medicina clasică, susţine Cristina Grigore, Coordonator PEDITEL - Serviciu de telemedicină pediatrică. Aceasta arată: "În pandemie am învăţat că o criză poate avea şi părţi pozitive. (...) Este esenţial să ai un backup, ca părinte, când accesul la serviciile publice sau private de sănătate este restricţionat. Când s-a instalat starea de urgenţă am reuţit să ne mobilizăm foarte repede şi să trecem cu toţii în online. Am reuşit performanţe pe care nu credeam că le vom avea. (...) De la 65.000 de apeluri în 2019 la 85.000 în 2020 şi la 137.000 în 2021. Sunt date care arată că telemedicina este viitorul, chiar dacă nu va înlocui niciodată medicina clasică".

În opinia domniei sale, în România nu există o politică naţională privind prevenţia: "Încercăm să ajutăm părintele să înţeleagă faptul că este mai uşor să prevenim decât să tratăm. Am încercat să facem partea de educaţie, să fim un suport la îndemâna părintelui, funcţionăm ca o cameră de gardă online, dar nu pentru urgenţe. Încercăm să dublăm sau să triplăm camerele de gardă necesare acum. Asigurăm o linie dedicată şi pentru familiile care au sosit în România, din Ucraina. Credem că telemedicina este oricând, oriunde la îndemană, cu costuri foarte mici, în cazul nostru gratuit, pentru a avea un copil sănăntos şi pentru a avea o educaţie medicală".

E.O.

---

Actualizare - ALINA CULCEA, PREŞEDINTELE ARPIM: "Impactul războiului se va simţi şi în sistemul nostru de sănătate"

Impactul războiului din Ucraina se va simţi şi în sistemul nostru de sănătate, este de părere Alina Culcea, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), care a spus: "Nu am terminat bine de analizat lecţiile din pandemie şi viaţa ne încearcă din nou. Impactul acestei noi crize, provocate de războiul de lângă noi, chiar dacă nu are legătură directă cu sistemul de sănătate, se va simţi şi în acest sector, dincolo de impactul emoţional".

Potrivit doamnei Culcea, după cei doi ani de pandemie, sunt lucruri care pot fi remarcate, printre acestea numărându-se mobilizarea fără precedent, atât din perspectiva autorităţilor în campania de vaccinare, cât şi mobilizarea comunităţii medicale, dar şi a comunităţii de business, care s-a coagulat punând umărul să ajute, într-o lecţie de solidaritate. "ARPIM, prin companiile membre, a făcut donaţii de bani şi medicamente de peste 34 milioane de lei, pentru sprijnirea sistemului de sănătate. O altă mobilizare fără precedent a fost observată în eforturile de cercetare şi dezvoltare pe care companiile membre ARPIM le-au făcut", evidenţiază Alina Culcea.

Dincolo de aceste aspecte, criza Covid-19 a testat rezistenţa sistemelor de sănătate, remarcându-se o lipsă a pregătirii, a echipamentelor, a infrastructurii, în faţa provocărilor pandemiei, a mai spus reprezentantul ARPIM, precizând: "Au fost spitale nepregătite, pacienţi care au întrerupt tratamentele, incendii. Nici în ceea ce priveşte accesul la medicamente România nu a stat atât de bine. Sunt studii care arată că, în Europa, pacienţii aşteaptă între patru luni şi doi an şi jumătate pentru a avea acces la terapii inovative, România fiind pe ultimul loc în acest clasament, cu o medie de 883 de zile. Tot pe locuri codaşe am fost şi suntem la capitole ca finanţarea sistemului de sănătate, investiţiile în cercetare şi dezvoltare, digitalizarea sistemului. Pierdem anual circa 800 de milioane de euro - potenţiale investiţii în studii clinice -, din cauza lipsei de resursă umană în anumite instituţii ale statului, unde procesele trebuie aprobate pentru ca studiile clinice să poată fi dezvoltate în România. Sunt indicatori care ne pun pe gânduri şi reprezintă o lecţie în sine".

E.O.

---

Actualizare - DAN BOLDEANU, PRODUCT MANAGER OMNIMEDICA:

"Pandemia ne-a învăţat că medicina digitală nu mai poate fi considerată doar un deziderat"

Pandemia ne-a învăţat că medicina digitală nu mai poate fi considerată doar un deziderat, sau un aspect avangardist al medicinei, ci este o realitate pe care trebuie să o implementăm, a spus Dan Boldeanu, Product Manager în cadrul Omnimedica.

Domnia sa a afirmat: "Pandemia a reprezentat un test de stres, de efort enorm pe tot sistemul. Iar acest lucru ne-a învăţat medicina digitală nu mai poate fi considerată doar un deziderat sau un aspect avangardist al medicinei, ci este o realitate pe care dacă nu o adoptăm sau nu începem să o implementăm corect, atât la nivel macro cât şi la nivel micro, nu facem decât să suferim şi să adâncim nişte probleme în ceea ce priveşte resursele şi timpul pe care le acordăm tratamentelor".

Dan Boldeanu a adăugat: "După toată această perioadă am înţeles că tot ce se întâmplă în sistemul sanitar, cel puţin la nivel naţional, este supus unei triple constrângeri destul de apăsătoare pentru medici şi pentru pacienţi. Când vorbim de această constrângere vorbim de timp - timpul de răspuns la o solicitare a pacientului, vorbim de spaţiu - deoarece izolarea ne-a arătat cât de important este acest aspect al deplasării, mai ales al lipsei ei, şi vorbim de resurse. Iar la resurse intră personalul care este destul de limitat, banii şi orice alte implicaţii atât la nivel de medic cât şi de pacient".

(A.I)

---

Actualizare - PABLO URBINI, BD ROWA: "Pandemia a creat multe provocări, între care lipsa farmaciştilor şi clienţi în plus"

Pandemia de Covid-19 a adus multe provocări pentru sistemul farmaceutic, între care lipsa farmaciştilor şi clienţi în plus pentru farmacii, dar tehnologia oferă soluţii pentru rezolvarea unor astfel de probleme, a spus Pablo Urbini, Reprezentant BD Rowa în parteneriat cu Farmaceutica Remedia.

Domnia sa a afirmat: "Pandemia a creat multe provocări, între care lipsa farmaciştilor şi clienţi în plus. Ceea ce a dus la crearea cozilor de aşteptare, cu probleme pentru farmacii. Gândiţi-vă la un client care chiar are nevoie să cumpere un produs, dar aşteaptă mult la coadă. Aproape sigur va merge la o farmacie concurentă, unde nu întâmpină o astfel de situaţie. Or, tehnologia poate să aducă soluţii pentru asemenea probleme. Prin sistemul de pick-up, care nu este o maşină de vânzare, ci un sistem prin care clientul poate să colecteze singur produsele comandate on-line sau pe care le-a comandat anterior din farmacie, fără asistenţa unui farmacist. Iar acest sistem poate fi amplasat în interiorul sau în afara farmaciei. Clienţii scanează codul QR, sistemul va prelua produsul de la robot şi îl livrează".

Pablo Urbini a adăugat: "De asemenea, sistemul verifică aşezarea produselor pe rafturi, astfel încât se creează mai mult spaţiu. Iar farmaciile au posibilitatea să îşi crească oferta, să expună mai mult. Şi toate aceste lucruri sunt monitorizate - internetul lucrurilor ne oferă posibilitatea să creăm un mix între fizic şi digital. Practic, avem canale fizice ce sunt controlate printr-o aplicaţie, prin care putem verifica câte pachete sunt prezente pe rafturi, le putem aranja, etc".

(A.I.)

---

Actualizare - CONF. DR. ADELA COJAN, PREŞEDINTELE INTERIMAR AL CNAS: "Bolile infecţioase reprezintă o problemă de sănătate publică"

Pandemia de Covid-19 ne-a arătat că bolile infecţioase reprezintă o problemă de sănătate publică pentru întreaga societate, spune Conf. Dr. Adela Cojan, preşedintele interimar al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dar aceasta (n.r. pandemia) ne-a oferit şi alte lecţii.

Doamna Cojan explică: "Am văzut şi altă lecţie pe care trebuie să o învăţăm - că nu numai măsurile farmaceutice, medicale, ne pot ajuta la combaterea unui astfel de eveniment global. Şi măsurile non-farmacologice au ajutat foarte mult. Populaţia s-a repliat, învăţând să poarte masca, să se spele pe mâini şi să stea la distanţa corespunzătoare, astfel încât contagiozitatea să se mai reducă. Cred că o altă lecţie învăţată din pandemie este cea a necesităţii unei creşteri a încrederii în cercetarea ştiinţifică medicală. Am observat o agilitate şi o viteză de reacţie extraordinare din partea medicilor, a cercetătorilor. Academicienii şi medicii de specialitate, de laborator au pus umăr la umăr, iar primul vaccin împotriva Covid a apărut la numai zece luni de la declanşarea pandemiei".

Doamna Cojan aminteşte că, încă de la primele epidemii apărute în statele din Asia Centrală, specialiştii lucrau deja pentru vaccinurile ARN mesager, iar această tehnologie a luat avânt şi începe să devină "luminiţa de la capătul tunelului" pentru multe afecţiuni grave.

V.R.

---

Actualizare - ANDREI BACIU, SECRETAR DE STAT, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: "Unul din doi români s-a vaccinat în condiţii de accesibilitate şi siguranţă maximă"

Cifrele finale ale campaniei naţionale de vaccinare împotriva Covid-19 se pot reduce la următoarele aspecte importante, conform domnului Andrei Baciu, Secretar de Stat în Ministerul Sănătăţii: "Unul din doi români s-a vaccinat în condiţii de accesibilitate şi siguranţă maximă. Au fost administrate aproximativ 17 milioane de doze, în 15 luni. Din punct de vedere logistic, au existat iniţial şapte depozite, plus cel de la Unifarm - ulterior - şi au fost organizate 11.000 de transporturi".

Andrei Baciu aminteşte că 9,7 milioane de programări pentru vaccinare s-au realizat prin platforma on-line dedicată, iar site-ul www.vaccinare-covid.gov.ro a fost accesat de 79 de milioane de ori.

"Toate aceste lucruri s-au desfăşurat fără erori semnificative. Nu s-a întâmplat nimic - nici cu transportul, nici cu logistica, nici cu depozitarea şi nici în centrele de vaccinare experienţa nu a fost una nesatisfăcătoare", spune Andrei Baciu, concluzionând: "Toate acestea sunt importante şi trebuie scoase în evidenţă la finalul activitatăţii Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva Covid-19".

(A.V.)

---

Actualizare - Alina Tănase, director medical Institutul Clinic Fundeni: "Implementăm terapii celulare, în acest an, pentru 20 de pacienţi"

Institutul Clinic Fundeni este prima unitate medicală din ţara noastră care a autorizat şi acreditat programul de terapii celulare, program de care vor beneficia în primul rând pacienţii care suferă de un cancer hematologic, a spus Alina Tănase, director medical al institutului respectiv.

"Am reuşit să facem traininguri online, să stabilim protocoale şi tot ce înseamnă managementul calităţii pentru recoltarea de celule şi pentru acreditarea lor, ce trebuie trimise în străinătate şi care se întorc ca medicamente. Până când toată lumea s-a familiarizat cu aceste noţiuni noi şi speciale, a fost o perioadă intensă pentru noi. Faptul că am reuşit să trimitem deja aceste celule limfocite pentru patru pacienţi, iar acum ne pregătim pentru al cincilea - avem deja fonduri pt cei cinci pacienti - este o realizarea importantă. Am trimis celulele, aşteptăm să se întoarcă în luna aprilie celulele modificate genetic. În imediata apropiere vom veni cu această noutate în medicina românească de a reuşi să administrăm pacienţilor acest prototip de tratament pentru bolile maligne hematologice. Mă aştept să implementăm pentru 20 de pacienţi terapii celulare în acest an şi sperăm ca terapiile să dea rezultate, deşi sunt complicate. Dar când implementezi o astfel de procedură inovativă e o perioadă grea, cu emoţii, cu multă grijă şi aştept să prezentăm primele rezultate care sperăm că vor fi absolut spectaculoase. Faptul că am aliniat România la ţările civilizate care reuşesc să facă astfel de terapii este un lucru care trebuie menţionat. Terapiile celulare sunt în studiu pe toate tipurile de cancer. Deocamdată avem doar indicaţii pentru cancerurile hematologice, iar anul trecut a apărut indicaţie pentru mielomul multiplu. În următorii ani vom avea astfel de terapii pentru multe tumori, probabil şi pentru tumori solide. Dar trebuie să aşteptăm studiile clinice pentru a vedea rezultatele acestor terapii", a spus prof.dr. Alina Tănase.

---

Actualizare - EMILIAN POPOVICI, VICEPREŞEDINTELE SOCIETĂŢII ROMÂNE DE EPIDEMIOLOGIE: "Omenirea s-a dovedit doar parţial capabilă să gestioneze situaţia pandemică"

Omenirea s-a dovedit doar parţial capabilă să gestioneze situaţia pandemică, în condiţiile în care nu a existat o abordare globală pentru un fenomen global, cum este pandemia de Covid-19, a spus Conf. Univ. Dr. Emilian Popovici, Vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie.

Emilian Popovici a spus: "La nivel global, omenirea s-a dovedit doar parţial capabilă să gestioneze o situaţie ca aceasta. O situaţie pandemică generată de un virus cu transmitere aerogenă. Aşa cum se ştie, pandemia este o manifestare globală, care necesită o abordare globală. Din păcate, posibiltăţile de abordare s-au restrâns la abordări regionale, chiar dacă s-au făcut pe regiuni mari ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii - Europa, America de Nord, America de Sud, Australia etc. Dar omenirea nu a fost capabilă de o abordare globală aşa cum ar fi trebuit să fie, pentru ca să putem să realizăm acea imunitate colectivă care să ducă la blocarea virusului".

Domnia sa a adăugat: "Practic au fost implementate acţiuni prin vaccinare, diferite alte măsuri, doar în anumite zone ale globului pământesc. Iar în alte zone mari, cum sunt Asia sau Africa, măsurile au fost doar parţiale (...). Fară vaccinare, ceea ce a permis variantelor de virus să circule, a permis apariţia de noi variante care nu au întârziat să se transleze din zonele respective, din Africa înspre Europa. Şi în cazul în care nu se va găsi o posibilitate de abordare globală, îmi este teamă că vom avea în continuare o lume cu măsuri, cu vaccinare, şi o altă lume fără măsuri şi fără vaccinare. Iar din această parte de lume ne vom confrunta periodic cu alte variante (n.r. ale virusului) care să ridice probleme. Care să scadă eficienţa vaccinurilor, să crească posibilitatea reinfectării, a transmiterii mari ridicate".

---

Actualizare - Attila Laszlo, senator: "Nu avem semnale privind o criză a medicamentelor"

"Nu avem situaţii sau semnale referitoare la o criză a medicamentelor. Singurele semnale sunt la tratamentele pentru bolnavii cronici care în acest moment vin în număr mare, după ridicarea restricţiilor impuse în pandemie. Sunt medicamente unde nu ai de unde să accesezi suplimentarea cantităţilor cu 10%, 20% sau chiar 30%. În acest moment, furnizorii de insulină şi-au arătat disponibilitatea să facă demersurile necesare pentru că e probabil ca unii dintre refugiaţii din Ucraina să aibă nevoie de aceste produse. Dar alte semnale încă nu am primit şi menţionez că nu zona de conflict e în mod tradiţional producătorul de substanţe active în domeniul farmaceutic. M-aş aştepta în schimb la probleme de logistică", afirmă senatorul Attila Laszlo.

---

Actualizare - Attila Laszlo, senator: "30 milioane de tablete de iod ar trebui să asigure necesarul pentru toţi cei sub 40 de ani"

Cantitatea de pastile de iod achiziţionată de Ministerul Sănătăţii este suficientă în cazul unui accident nuclear în Ucraina, afirmă senatorul Attila Laszlo, secretarul Comisiei de Sănătate din Senat, care a precizat că populaţia ar trebui să urmărească informaţiile oficiale şi să nu ia cu asalt farmaciile.

"Nu am înţeles acest val care s-a îndreptat către farmacii în baza unor zvonuri. Trebuie să avem încredere în informaţiile oficiale şi nu trebuie să abuzăm de existenţa iodului sau tabletelor de iod. Cred că varianta de distribuţie aleasă de Ministerul Sănătăţii, prin medicii de familie, e cea mai îndreptăţită. Ei ştiu cel mai bine ce comorbidităţi are cineva, care este doza şi când trebuie să se administreze. 30 milioane de tablete ar trebui să asigure necesarul pentru toţi cei sub 40 de ani. Cred că trebuie să fim pregătiţi pentru toate variantele posibile şi să nu mai avem experienţe de genul celor din trecut, când stăteam la soare. Ultima dată completarea rezervelor strategice de iod s-a făcut când a fost accidentul nuclear de la Fukushima, care se află la peste 10.000 kilometri de noi. De aceea din când în când trebuie făcute demersurile pentru a avea o variantă sigură de distribuţie şi pentru a avea stocurile necesare", a spus Attila Laszlo.

---

Actualizare - Attila Laszlo, senator: "Strategia de sănătate trebuie adaptată condiţiilor reale"

Actualizarea strategiei naţionale de sănătate trebuie să constituie o prioritate imediat după finalizarea recensământului populaţiei, care va furniza o parte importantă din datele necesare pentru întocmirea unui astfel de document, susţine senatorul Attila Laszlo.

"Pe lângă PNRR - care este o şansă pe care ar trebui să nu o ratăm, se impune să discutăm şi despre actualizarea strategiei noastre de sănătate adaptată la condiţiile reale. Sper ca recensământul populaţiei aflat în derulare să ne ofere datele reale asupra stării noastre şi societăţii noastre. De foarte mult timp nu avem date transparente legate de societatea noastră. E foarte greu să îţi desfăşori activitatea inclusiv în domeniul sanitar, atunci când nu ai datele corecte. Avem o şansă în acest an cu acest recensământ să ştim câţi suntem, care este structura societăţii, care este evoluţia ei", afirmă Attila Laszlo.

---

Actualizare - Attila Laszlo, senator: "Au fost persoane fără nicio pregătire, în ultimii doi ani, care au introdus măsuri sau şi-au impus punctul de vedere"

Măsurile în domeniul sănătăţii publice ar trebui luate doar de specialişti susţine senatorul Attila Laszlo, secretarul Comisiei de Sănătate din Senat.

"Cred că indiferent cum vom termina această perioadă - suntem la valul 5, care încă nu s-a terminat -, dar de multe ori m-aş fi bucurat dacă în această perioadă de doi ani toate măsurile ar fi fost introduse doar de oameni de specialitate. Am avut perioade când deciziile au fost fundamentate strict profesional, după care au fost persoane fără nicio pregătire care au introdus măsuri sau şi-au impus punctul de vedere. Chiar în aceste zile eu am fost adeptul să nu renunţăm de la o zi la alta la măsurile de protecţie şi la restricţii. M-aş fi bucurat dacă am fi avut o anumită evaluare periodică şi în anumite condiţii să renunţăm la o măsură sau alta", afirmă senatorul Attila Laszlo.

(G.M.)

---

Actualizare - Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial: "Iodul administrat neconform poate duce la reacţii adverse la anumite persoane"

"Iodul administrat neconform poate să aibă reacţii adverse la anumite categorii de pacienţi. Nu recomand a lua după ureche iodura de potasiu pentru că acest lucru poate avea reacţii adverse la anumite categorii de populaţie. Întăresc recomandarea de a asculta sfaturile specialiştilor şi comunicările oficiale ale Ministerului Sănătăţii. Nu sunt motive majore de îngrijorare şi nu trebuie să creăm panică pentru că nu este cazul", afirmă consilierul prezidenţial dr. Diana Loreta Păun.

(G.M.)

---

Actualizare - Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial: "Sistemul de sănătate trebuie să fie prioritar pe agenda reconstrucţiei"

"Una dintre lecţiile importante ale crizei sanitare este că sistemul de sănătate trebuie consolidat şi acest subiect trebuie să fie prioritar pe agenda reconstrucţiei. E important să consolidăm capacitatea sistemului sanitar de a asigura aprovizionarea, distribuţia de medicamente, de materiale sanitare - aţi văzut cât de dificil ne-am mişcat la începutul pandemiei privind stocurile de materiale - pentru a reduce dependenţa de importuri din ţări non-europene. În al doilea rând e important să consolidăm investiţia în cercetare care e un element central pentru performanţă şi sustenabilitate. E adevărat că în pandemie am avut parte de transformare digitală rapidă, de reconfigurarea fluxurilor de îngrijiri, însă digitalizarea a fost benefică pentru că pacienţii au putut accesa servicii medicale chiar dacă nu au fost prezenţi în format fizic la medicul de familie sau în spital", susţine consilierul prezidenţial dr. Diana Loreta Păun.

(G.M.)

---

Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu TARUS Media, organizează a IV-a ediţie a videoconferinţei "Sănătate şi FARMA", în data de 29 martie 2022, începând cu ora 10:00.

Evenimentul va fi transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale TARUS Media şi Medica Academica dar şi ale partenerilor media şi suport.