Lucian Anghel, Deputy CEO, Libra Bank: "Cred că BNR a dovedit că este independentă, prin faptul că nu a redus dobânda"

Faptul că suntem într-un an electoral nu influenţează deciziile de politică monetară ale Băncii Naţionale a României (BNR) care a dovedit că este independentă, crede Lucian Anghel, Deputy CEO în cadrul Libra Internet Bank.

Economistul a afirmat, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii: "Dacă am fi văzut reduceri de dobândă de politică monetară, cineva rău intenţionat ar fi putut spune că banca naţională încearcă să ajute guvernul, fiindcă deficitul bugetar trebuie finanţat, iar costurile sunt foarte mari. Or, o reducere de dobândă de politică monetară ajută sau reduce costurile de finanţare ale guvernului. Ca o gură de oxigen pe care banca naţională ar fi oferit-o indirect guvernului".

Lucian Anghel a adăugat: "Din contra, prin faptul că nu a redus dobânda, cred că banca centrală a dovedit că este independentă. Aceleaşi discuţii au fost şi în cazul Rezervei Federale - că va reduce dobânda pentru a ajuta unul dintre candidaţi. Nu a făcut acest lucru, şi-a respectat standardul şi încearcă să fie sigură (n.r. că nu se grăbeşte) în legătură cu prima reducere de dobândă, cu toate că ceilalţi au făcut astfel de mişcări. În regiunea noastră, unele bănci centrale au redus dobânda. În Polonia, probabil şi la presiuni politice, am văzut o reducere majoră de dobândă. Cred că banca centrală din România este un exemplu pentru alte bănci centrale, cum într-un an cu foarte multe alegeri reuşeşte să îşi menţină independenţa. Este de apreciat şi este o instituţie care a asigurat o parte importantă a stabilităţii economiei româneşti".

Începând din ianuarie anul trecut, dobânda de politică monetară practicată de BNR este de 7%. Economiştii Libra sunt de părere că sunt ridicate ca banca să opereze prima reducere de dobândă, de 0,25%, la şedinţa din iulie. Pentru întregul an, prognoza este de trei tăieri de dobândă, care va ajunge la 6,25%.

Lucian Anghel a mai afirmat că, în opinia sa, termen lung este mult mai greu pentru România să corecteze deficitul comercial şi deficitul de cont curent, decât deficitul bugetar. "Dar este nevoie să ne concentrăm şi asupra deficitului comercial. România ar trebui să-şi propună o strategie pe termen mediu şi lung; să încerce să reducă deficitul comercial şi deficitul de cont curent. La orele de dirigenţie, în şcoala generală, ar trebui, iar asta nu ne costă, prezentat copiilor de ce este bine să cumpere de pildă un cozonac făcut în România, faţă de unul produs în altă ţară. Acest lucru nu necesită investiţii, ci ţine de educaţie economică, de educaţie financiară", a spus Lucian Anghel.

Conform estimărilor Libra Bank, o reducere cu un miliard de euro echivalent a deficitului comercial ar avea o influenţă pozitivă asupra PIB-ului în medie cu 0,6 - 0,7 puncte procentuale, cu condiţia îmbunătăţirii ofertei interne.

Economiştii Libra Bank prognozează că ţara noastră va avea o creşterea reală a PIB-ului de 2,6% în acest an, atât pe baza consumului cât şi a investiţiilor, mai ales în infrastructură.

Deficitul bugetar este estimat 6,9%, în acest an, faţă de 6,6% în anul trecut, în vreme ce deficitul de cont curent este prognozat la 7%, în scădere de la 7,2% în 2023. Datoria publică va ajunge la 50,9% din PIB, conform Libra.

Economiştii se aşteaptă ca leul să se deprecieze uşor faţă de euro, la 5,01 lei, faţă de 4,96 lei anul trecut, conform prezentării de ieri a echipei băncii.