LUCIAN CROITORU, CONSILIERUL GUVERNATORULUI BNR: "Asistăm la distrugerea "târgului" dintre stat şi mediul de afaceri"

Asistăm la distrugerea unui "târg" încheiat, în urmă cu mulţi ani, între stat şi mediul de afaceri, care presupunea următoarea înţelegere tacită: "Eu, statul, sunt cu cadrul legal, iar voi, oamenii de afaceri - cu banii. Cu alte cuvinte - noi, politicienii, asigurăm reglementarile care să avantajeze dezvoltarea mediului investiţional, iar voi, mediul de afaceri, veniţi cu banii pentru investiţii", a spus, ieri, Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară. Doar că acest "târg", în loc să conducă la bunăstarea societăţii, la maximizarea creşterii economice, adică a veniturilor pe locuitor, a fost în dezavantajul oamenilor, ducând la mazimizarea extragerii rentelor în vederea extractorilor acestor rente, a completat domul Croitoru: "Ceea ce vedeţi este lupta pentru ruperea acestui «târg» care şi-a atins limitele şi luptă pentru punerea unei noi scheme ce va fi, sper, mai progresistă. Politicienii şi oamenii de afaceri vor avea o legătură mult mai bună, dar această legătură nu va dispărea niciodată. Vom avea pieţe din ce în ce mai libere împotriva tendinţei actuale de suprareglementare, care vor duce la o concurenţă mai mare. Aceasta, la rândul ei, va naşte o competitivitate mai puternică şi, în final, va duce la o consolidare a democraţiei".

Potrivit lui Lucian Croitoru, la un capat al acestui lanţ sunt finanţele, iar la celălalt capăt sunt politicienii, BNR fiind la mijloc şi având "un reglaj fin" la ambele părţi. "Când se va tăia legătura dintre finanţe şi politicieni, atunci se vor separa cele două libertăţi - cea economică şi cea politică", a conchis consilierul Guvernatorului BNR, adăugând că, până atunci, mai avem multe de făcut.

• Ionuţ Dumitru: "Povara fiscală pe muncă ar trebui să fie mai mică"

Povara fiscală pe muncă ar trebui să fie mai mică, este de părere Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Domnia sa a punctat că, pe zona de venituri relativ mici, până la 70%-80% din venitul mediu, avem, încă, cea mai mare povară fiscală din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai mari la nivel european.

O societate medie din ţara noastră plăteşte impozite de circa 42% din profitul său, uşor peste media europeană, presiunea venind în special din zona taxelor pe muncă, a spus economistul, citând din clasamentului de competitivitate al Băncii Mondiale "Doing Business", lansat zilele trecute.

Referitor la reducerile fiscale din acest domeniu, Ionuţ Dumitru a declarat: "S-a spus recent că reducerea de CAS nu a produs impactul negativ estimat asupra veniturilor bugetare. Complet fals! Pentru că CAS sunt de trei feluri: contribuţii la pensii, la sănătate şi la şomaj. Dacă ne uităm strict la contribuţiile la pensii, unde s-au redus cu cinci puncte procentuale, acolo impactul este exact cel calculat. Mai mult, dacă ne uităm pe deficitul bugetului de pensii, strict venituri minus cheltuieli în sectorul de pensii şi extrapolăm evoluţia din primele opt luni pe tot anul, ajungem la un deficit de 20 miliarde lei, care înseamnă aproape 2,8% din PIB".

Preşedintele Consiliului Fiscal a atras atenţia că impredictibilitatea măsurilor fiscale şi impactul acesteia asupra investitorilor sunt mult mai nocive decât nivelul în sine al taxelor: "Degeaba scad taxele, dacă predictibilitatea este la fel de mică. (...) Evident că mediul de afaceri primeşte cu bucurie faptul că mai scad nişte taxe, mai rapid decât se anunţa iniţial, dar trebuie să-şi pună şi întrebarea - dacă scad aşa repede, în două-trei zile se ia decizia, atunci poate că la un moment viitor, când presiunea va fi foarte mare pe buget, nu ar putea să crească la fel de uşor?".

În opinia economistului, investitorii serioşi nu vor plasa banii pe termen lung în ţara noastră dacă nu găsesc predictibilitate şi, chiar dacă primesc cu bucurie măsurile pe termen scurt, apreciază mai mult reformele structurale.

Clasamentul privind competitivitatea realizat de Banca Mondială arată că România a pierdut multe locuri la capitolul "uşurinţa în deschiderea unei afaceri", coborând de pe locul 37 pe 45, de la an la an, nu pentru că "s-a mişcat rău", ci pentru că "alţii au făcut mai mult".

Deşi stăm bine în ceea ce priveşte macrostabilitatea, acest lucru nu este suficient, pentru că avem, în continuare, probleme majore care vin din lipsa infrastructurii: "În plus, la nivel de educaţie şi sănătate primară, România are probleme serioase. Nu este suficient să creşti salariile profesorilor, ale medicilor, dacă nu schimbi nimic în structura cu care să îşi poată face meseria".

Ionuţ Dumitru a concluzionat că, în continuare, economia României creşte în baza consumului, investiţiile publice sunt în suferinţă, încrederea consumatorului este la nivelul de dinaintea crizei, iar activitatea de creditare are o creştere dinamică.