LUCIAN ISAR: "Liviu Voinea este mult mai capabil decât Isărescu"

Reporter: În ultima perioadă, am auzit tot mai multe opinii legate de de capacitatea noastră de aderare la zona euro. Din punctul dumneavoastră de vedere, suntem pregătiţi să trecem la euro?

Lucian Isar: Zona euro este un proiect politic. Nu este o zonă economică, cu o monedă unică. Acesta este motivul pentru care au existat atâtea probleme în 2008-2009 cu anumite ţări de la periferie şi, prin urmare, dacă va exista o anumită decizie politică, în sensul în care România trebuie să adere la euro, se va întâmpla, indiferent dacă România este pregătită să adopte moneda euro sau nu. Din punct de vedere al economiei reale, România nu este şi nu va fi multă vreme de acum înainte pregătită să adopte moneda euro. Pierderea suveranităţii din punctul de vedere al politicii monetare, desigur că va costa mult România, dar nu este prima dată când cedăm parte din suveranitate pentru visul integrării europene.

Reporter: Care vor fi cele mai grave repercusiuni economice, dacă vom adera nepregătiţi?

Lucian Isar: În primul rând, foarte probabil, nu vom putea să trecem uşor prin crize. Avem exemplul Greciei, care, nemaiavând pârghii de politică monetară, nici măcar pârghii neconvenţionale de politică monetară, nu a putut să absoarbă şocul legat de criza din 2008-2009.

Reporter: Dacă vom adera la zona euro, care sunt facilităţile pe care le vor avea cetăţenii? Referitor la problema comisioanelor mari pe care le practică băncile de la noi în comparaţie cu sucursalele bancare din alte ţări - dacă vom adera la zona euro, va putea avea o persoană cont în Austria, de exemplu, ca să achite comisioane mult mai mici decât în România?

Lucian Isar: Problema comisioanelor din România este legată de concurenţa redusă din piaţa bancară. Desigur, concurenţa bancară este păstorită de supraveghetor. Dacă supraveghetorul ar vrea concurenţă mai mare, atunci ar crea bazele pentru asta, în piaţă locală. Şi în acest moment, un cetăţean român poate să-şi deschidă un cont într-o altă ţară europeană. Există şi soluţii de conturi la insituţii financiare non-bancare cu care puteţi opera direct din România, dar entitatea nu este reglementată de BNR sau ASF. Prin urmare, nu vor fi mari schimbări din perspectiva capacităţii unui cetăţean român de a-şi deschide un cont la o instituţie financiară din altă ţară europeană.

Reporter: Ce va însemna pentru Banca Naţională a României aderarea la zona euro?

Lucian Isar: Din perspectiva a ceea ce se vede acum, BNR nu va mai exista. Doar că fiecare bancă naţională din ţările zonei euro are o structură şi în teritoriu. Practic, va exista satelitul Băncii Centrale Europene din România, care va fi pe structura actuală, vor face mai multe studii, prognoze, mese de protocol. Din această perspectivă este foarte probabil să existe o nevoie suplimentară de personal.

Birocraţia europeană nu este una foarte eficientă şi care să funcţioneze cu puţin personal. De aceea, eu cred că aderarea la zona euro chiar va necesita angajări noi la entitatea locală a Băncii Central Europene.

Reporter: Cum caracterizaţi activitatea Băncii Naţionale şi reacţiile BNR din acest an?

Lucian Isar: Abordarea BNR a fost una defensivă, justificată mai ales după dezvăluirile legate de guvernator, respectiv după surpriza demiterii lui Mişu Negriţoiu de la ASF. Demiterea şefului ASF este un semnal foarte clar că acelaşi lucru se poate repetă şi în cadrul BNR. Dacă până în momentul votului toată lumea deborda de teribilism, imaginându-şi că niciodată un şef de insituţie, numit de Parlament, nu va putea fi dat jos prin votul Parlamentului, după acest accident de traseu, toţi cei numiţi de Parlament vor fi mai atenţi la voinţa majorităţii, dintr-un anumit moment.

Reporter: BNR, prin guvernatorul ei Mugur Iarescu, a spus că nu ar trebui să se ocupe de protecţia consumatorilor. Care este opinia dumneavoastră legată de acest subiect?

Lucian Isar: Aici, eu şi domnul guvernator nu avem aceeaşi perspectivă. Nu poţi să abuzezi de clienţi prin oferirea unui cadru prin care băncile să nu poată să fie penalizate de către supraveghetor. În toate celelalte ţări europene, reglementatorul şi supraveghetorul este chemat să asigure un spaţiu competitiv decent, să limiteze pe cât posibil abuzurile către categoriile care nu se pot apăra. Acestea sunt persoanele fizice şi înteprinderile mici şi mijlocii. Se pleacă de la premisa că persoanele foarte avute şi companiile mari pot să-şi asigure sau să îşi cumpere servicii profesionale care să le ajute să se bată de la egal la egal cu băncile. Din această perspectivă, rolul Băncii Centrale, după schimbarea conducerii, respectiv după aderarea la zona euro, va fi de a converge la standarde europene sau americane legate de protecţia consumatorului, prin limitarea capacităţii de abuzare de către instituţiile financiare. Trebuie să vedeţi acest aspect ca pe o echilibrare a forţelor. O instituţie financiar-bancară are o forţă de a se apăra, de a manipula extraordinar de mult comparativ cu capacitatea unei persoane fizice de a se apăra la formele acestea de abuz sau manipulare. Tocmai de aceea există, de exemplu în Statele Unite, un ANPC pentru servicii financiare. Tocmai de aceea, BCE, FED, Banca Angliei, cei care supraveghează băncile comerciale intră cu norme, astfel încât să nu existe zone de abuz din partea băncilor sau prin care să protejeze persoanele fizice şi întreprinderile mici şi mijlocii.

Reporter: Domnul guvernator a spus aşa: "Educaţia financiară ar trebui să înceapă chiar cu noi". Cum vedeţi această declaraţie?

Lucian Isar: Epifanii din acestea ne bucură. Eu nu am fost niciodată de acord cu faptul că guvernatorul BNR s-a ascuns în spatele unei instituţii şi nu sunt de acord nici cu generalizările. Până la urmă, în momentul în care vorbeşti de educaţie financiară ar trebui să te referi la o anumită persoană şi la o anumită situaţie. Nu există conceptul de a fi fluent în finanţe, indiferent de domeniu şi subiect. Dacă ştie că are o zonă în care nu este foarte bine educat, nu îl împiedică nimic, nici la vârstă asta, să pună mâna pe carte sau să întrebe. Probabil că la asta se referă, probabil că a avut oportunitatea să vadă, în discuţiile libere sau în cadrul Consiliului de Administraţie, că pe anumite subiecte este uşor depăşit. Eu plec de la premisa că fiecare personalitate care este prezentă în Consiliul de Administraţie al BNR are propriile păreri şi am fi curioşi să vedem care este nivelul de pregătire financiară al fiecărui membru în momentul în care îşi exprimă o opinie referitoare la una dintre temele aflate pe agendă.

Reporter: BNR este un bastion de încredere de peste 20 de ani. S-a discutat frecvent, în ultima perioadă, de schimbarea guvernatorului. Dar avem cu cine să îl înlocuim?

Lucian Isar: Desigur, inclusiv din interior - domnul Liviu Voinea este mult mai capabil din punct de vedere al pregătirii economice decât actualul guvernator. În primul rând, educaţia sa a fost realizată într-o perioadă mai apropiată de noi, iar din declaraţiile sale publice reiese că înţelege mai bine dinamica economiei româneşti decât actualul guvernator. Acesta este un singur exemplu.

"Oricine ar intra în conducerea CEC, trebuie să ceară un audit efectuat de o firmă care nu a avut misiuni pe această bancă"

Reporter: Cum caracterizaţi modificarea Ordonanţei privind guvernanţa corporativă, prin eliminarea CEC Bank şi Eximbank de sub auspiciile legii tocmai înainte de finalizarea procedurii de modificare a conducerii CEC?

Lucian Isar: CEC Bank este o bancă pe minus, de un număr de ani. Probabil că pierderea CEC este de 200 de milioane de euro, dacă s-ar ţine cont de toate provizioanele care ar trebui să fie înregistrate. Este o bancă la care, spre marea surpriză a tuturor, de doi ani adminsitratorii nu sunt descărcaţi de gestiune de către acţionari. Nici în 2015, nici în 2016 nu au fost descărcaţi de sarcini, ceea ce îmi sugerează că acţionarul, statul român prin Ministerul Finanţelor, este conştient de probleme de la CEC.

Reporter: Trebuie să ţinem cont că, faţă de băncile private, CEC nu a fost capitalizat în ultimii ani, s-a descurcat cum a putut...

Lucian Isar: Toate băncile din România au fost capitalizate pe uşa din dos. Statul român le-a ajutat să se capitalizeze - prin menţinerea dobânzii excesiv de ridicate la lei, prin menţinerea programului Prima Casă mult după terminarea crizei, prin faptul că societăţile de stat sunt destul de clemente în negocierea serviciilor bancare şi preţurilor cu băncile româneşti. Toate aceste elemente au transferat, practic, valoare din avuţia statului român către bănci, prin profit, în capital.

Reporter: Dacă aţi fi ales acum preşedinte CEC Bank, care ar fi primele trei măsuri pe care le-aţi adopta?

Lucian Isar: Nu aş putea să comentez acest aspect, pentru că sistemul competititv de selecţie a fost stopat. Prin urmare este doar o utopie... Doar că oricine ar intra la CEC trebuie să ceară un audit efectuat de o firmă care nu a avut anterior misiuni de audit pe CEC. Există o serie de companii internaţionale mari care au lucrat cu FMI şi Banca Mondială, inclusiv în cazul băncilor greceşti sau cipriote, care ar fi mai mult decât bine venite să se uite la ce s-a întâmplat în ultima perioadă la CEC Bank. Nu ştim nici măcar care este rezultatul misiunii corpului de control al Ministerului de Finanţe trimis în octombrie 2016 la CEC pe o facilitate de credit. Facilitatea respectivă, deşi este mică - trei milioane şi ceva de euro -, este fix cât a raportat CEC profit în anul respectiv. Deci dacă doar la un singur credit pierderea prin provizionare corectă ar fi echivalentul unui profit anual, vă daţi seama care este situaţia reală a CEC.

Anul trecut profitul a fost minor, mai ales că au vândut portofolii de credite deja provizionate şi au vândut şi participarea la anumite entităţi la care CEC era acţionar. Altfel spus, profitul de pe 2016 poate fi considerat un profit exceptional, ceea ce sugerează că activitatea curentă a CEC este pe minus.

"Creditele fără restanţe pot fi vândute dacă acest lucru este stipulat în contract"

Reporter: Legat de cesiunea creditelor, nu am găsit în lege nimic care să prevadă clar că împrumuturile fără restanţe nu pot fi vândute, deşi domnul Nicolae Cinteză, directorul de supraveghere din BNR, dădea garanţii, cu câţiva ani în urmă, că aceste tipuri de credite nu pot fi vândute. De ce băncilor le este teamă să recunoască faptul că cesionează credite fără restanţe şi de ce instituţiile bancare cesionează astfel de împrumuturi?

Lucian Isar: Creditele fără restanţe pot fi vândute dacă acest lucru este stipulat în contract. Mai mult, anumite categorii de riscuri incluse în credit pot fi "vândute" prin alte procedee, prin alte instrumente. De exemplu, există un instrument care se numeşte sub-participare la risc şi dacă utilizezi un astfel de instrument, atunci poţi să vinzi doar o anumită categorie de risc inclusă într-un anumit credit.

În momentul în care vrei să vinzi un credit care performează, poţi să ai mai multe idei în minte. Una care îmi vine foarte uşor este monetizarea. Preţul la care vinzi un credit poate să îţi aducă profit în momentul vânzării. Să spunem că ai un credit pe care l-ai dat în momentul în care marja de credit era de 10%. Să presupunem că bonitatea respectivului împrumutat şi condiţiile economice de piaţă s-au îmbunătăţit dramatic şi că echivalentul riscului de credit pe respectivul împrumutat nu mai reprezintă 10 puncte procentuale, ci 5 puncte procentuale. În momentul în care vinzi un astfel de credit, teoretic ar trebui să îţi intre în buzunar toată diferenţa de 5 puncte, de acum şi până la scadenţa creditului respectiv. Este ca şi cum ai face o tranzacţie cu obligaţiuni ale statului român. Este ca şi cum ai cumpăra de pe piaţa secundară o obligaţiune a statului român care a fost iniţial emisă pe zece ani, la un cupon de 7%, acum mai are opt ani până la scadenţă şi dobânda în piaţă este de 4%. Deţinătorul inţial al împrumutului către statul român vrea să îşi ia nişte bani şi decide să vândă obligaţiunea.

Reporter: Au existat declaraţii ale unor directori din ANAF care au afirmat că băncile vând aceste credite ca să ocolească impozitarea în ţara unde au făcut profitul, respectiv în România. Sunt şi controale în derulare în cadrul sistemului bancar care urmăresc acest aspect...

Lucian Isar: Desigur, pot fi şi alte motive pentru care băncile au vândut creditele "performante". Vânzarea creditelor se poate face către o entitate care nu aparţine grupului financiar sau către o altă entitate care aparţine grupului financiar, locată într-o altă jurisdicţie. Au fost mai multe jurisdicţii utilizate de băncile române - de la Dublin, la Cipru, Bahrein, Olanda, Luxemburg, foarte multe jurisdicţii. Dacă prima explicaţie pe care v-am dat-o era în cazul vânzării unui credit fără restanţe către o entitate din afara grupului financiar, în cazul în care vânzarea se face către o entitate din interiorul grupului financiar, motivaţia ar putea fi legată de lichiditate, arbitraj pe rezerva minimă obligatorie sau pe impozitare, arbitraj pe costuri de operaţiuni. Sunt foarte multe motive în spatele unei mişcări a portofoliului în interiorul grupului.

Reporter: Un subiect foarte la modă este legat de criptomonede, a căror valoare a crescut extrem de mult. Cum apreciaţi evoluţia monedelor virtuale şi ce estimări aveţi?

Lucian Isar: Ca orice element nou, criptomonedele crează temeri. Pentru mine, fascinante în cazul acestui subiect nu sunt neapărat monedele, ci tehnologia, numită blockchain, şi aplicaţiile pe care poate să le aibă această tehnologie în domeniul financiar sau non-financiar. De aceea este necesară din când în când schimbarea de generaţii. Ori ai oameni cu mintea tânără, ori ai tineri cu mintea tânără.

"Statul ar trebui să se împrumute cât poate, în actualele condiţii"

Reporter: Statul se împrumută foarte des la bănci, sume destul de mari. Cum apreciaţi aceste împrumuturi?

Lucian Isar: Este foarte bine că statul îşi gestionează datoria. Nu ştiu exact dacă nu face decât să rostogolească datoria, însă dobânzile sunt foarte mici în această perioadă şi, prin urmare, statul ar trebui să se împrumute cât poate, în actualele condiţii. Acum există foarte multă manipulare media şi investitorii nu ştiu ce să creadă, dar pieţele îşi vor da seama de calitatea guvernării. Se întâmplă lucruri pozitive în piaţă, dar în momentul în care vor vedea că se forţează în continuare cu legea salarizării, se forţează cu reducerea investiţiilor, costul de finanţare a statului o să crească.

Reporter: Cum comentaţi faptul că aplicarea Legii salarizării a fost amânată?

Lucian Isar: Este o altă dovadă a faptului că votanţii au fost păcăliţi de PSD. Era clar de la bun început că nu este sustenabilă propunerea. Inclusiv prognoza Ministerului de Finanţe potrivit căreia va fi doar 8,6% anvelopa salarială depăşeşte cu mult puterea economiei româneşti. Este doar un joc politic, au reuşit să capteze imaginaţia populară, au stârnit conflicte la nivelul centralelor sindicale, dar până la urmă, probabil, controlând toată mass-media vor reuşi să iasă şi din acest bâlci.

Reporter: Dar acest lucru se poate întoarce împotriva actualei guvernări, pentru că oamenii vor ieşi în stradă, după ce au fost ademeniţi cu promisiuni care acum nu mai există.

Lucian Isar: Au suficiente pârghii, atât la nivelul media, cât şi al diferiţilor lideri de opinie cât să controleze foarte bine reacţia electoratului. În acest moment, Guvernul, prin companiile pe care le controlează, au bugete de publicitate majore, pot să gestioneze conferinţele cu mediul de afaceri de maniera pe care şi-o doresc, există puţine alte fonduri disponibile pentru mass-media care să concureze cu puterea statului. Altfel spus, au un control foarte mare pe vectorii de opinie, mai ales cei TV.

Reporter: Ce estimări aveţi legate de deficitul din acest an? Vom depăşi 3%?

Lucian Isar: Pariul meu, în ianuarie, când am văzut noua echipă guvernamentală, a fost că vom avea o problemă bugetară în iunie. Cu siguranţă vom depăşi cei 3%. Îi văd că sunt ambiţioşi să taie în continuare investiţiile, sunt ambiţioşi să nu se ţină de promisiuni, şi, mai mult, nu îşi dau seama că, în momentul în care au luat dividende de 90% de la companiile de stat şi le-au cerut şi banii de rezerve, şi-au cumpărat câteva luni, pentru că, în 2018, respectivele companii vor avea probleme majore. Să nu mai vorbim că multe dintre aceste companii fac parte din aşa numită infrastructură critică. Dacă iei banii de la Transgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Nuclearelectrica, atunci începi să speri că te-ai uitat în direcţia bună şi că vei fi păzit, pentru că sunt foarte multe riscuri care se pot materializa în momentul în care nu există investiţii. Prin urmare, eu cred că acel 3% nu va putea fi făcut din pix, există fel de fel de iniţiative de a spori creşterea economică de către Insitutul de Statistică.

Reporter: Estimaţi că vor creşte dobânzile până la sfârşitul anului?

Lucian Isar: Vorbeam, la început, de impactul politicii asupra decidenţilor din entităţile a căror conducere este aleasă de Parlament. BNR are o conducere aleasă de către Parlament. Sunt sigur că actuala majoritate va pune suficientă presiune pe conducerea BNR ca să nu crească dobânzile anul acesta. O creştere a dobânzilor înseamnă o presiune în plus pe deficitul bugetar şi, desigur, o frânare a economiei.

Eu cred că cei din conducerea BNR nu vor fi lăsaţi de presiunea politică să crească dobânzile. Banca Naţională va putea să îşi facă meseria aşa cum trebuie doar în momentul în care conducerea va fi independentă. Conducerea BNR nu poate să fie independentă în măsură în care are atâtea probleme la nivel individual. În momentul în care presa îţi scoate dosarele şi doar faci lobby să nu se schimbe articole din legea CNSAS, normal că preocupările tale legate de propria persoană sunt mai importante decât exercitarea cu independenţă a prerogativelor instituţionale.

Reporter: Este programul Prima Casă o bulă?

Lucian Isar: Programul Prima Casă a creat distorsiuni în piaţă. În primul rând, a transferat bani de la stat către băncile comerciale, apoi a creat o presiune în sus pe preţuri şi a creat un mecanism de distorsionare a dinamicii naturale a preţului. Din această perspectivă, nimeni nu poate să spună acum dacă preţurile sunt mai sus sau mai jos decât ar fi fost fără Prima Casă. Acest program este deja în al şaptelea an de operare, trecând inclusiv în partea de boom economic, ceea ce alterează percepţia investitorilor în imobiliare, percepţia consumatorilor şi a băncilor. Va fi dificil când se va încheia acest program.

Dacă nu ar fi fost aceste instrumente (programul Prima Casă şi dobânzile mari la împrumuturi), băncile ar fi trebuit să fie capitalizate de către acţionari. Existând aceste programe, nu a mai fost nevoie ca acţionarii să trimită bani în România, pentru că luau bani indirect de la statul român.

BNR a menţinut dobânzile la nivel foarte mare în timpul crizei tocmai pentru ca băncile să poată să ofere statului român împrumuturile la dobânzi mari. Aceasta a fost una dintre formele prin care au injectat profit ne-natural în bănci.

Reporter: Cum credeţi că va evolua moneda naţională?

Lucian Isar: Aşa cu am estimat încă din ianuarie, leul se depreciază, iar această depreciere este una controlată.

"Vizita preşedintelui Iohannis în SUA - un succes absolut"

Reporter: Cum comentaţi vizita domnului preşedinte Klaus Iohannis în SUA şi cum va schimba această vizită scena noastră politică?

Lucian Isar: Această vizită este un succes absolut, nu mă aşteptam. Cred că va avea impact pe mai multe direcţii, inclusiv pe axa politicii locale. Dar, în continuare, eu sper că va avea impact şi din perspectivă economică. Nu va putea ţine influenţa militară sau angrenarea politico-militară fără o angrenare economică.

Reporter: Pare că există o ruptură între Statele Unite şi Germania, iar România pare că se duce când înspre Statele Unite, când către Europa. Este un joc periculos?

Lucian Isar: Eu nu cred că este o alegere binară. Se lucrează cu aşa numită "logică fuzzy", cu nuanţe de gri. Eu sunt foarte mulţumit de faptul că în sfârşit un preşedinte român a fost primit de o asemenea manieră în Statele Unite. Până acum, Klaus Iohannis este un preşedinte care a acţionat în interesul ţării lui, ceea ce mă face să am încredere în deciziile pe care le va lua în continuare. Vom afla în următoarea perioadă şi realitatea deciziilor.

Din punctul în care suntem noi, o astfel de întărire a relaţiilor cu Statele Unite nu poate decât să ne ajute.

Reporter: Mulţumim!