LUDOVIC ORBAN: "Nici poveste de un nou acord cu FMI"

Guvernul nu poartă niciun fel de discuţii cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) cu privire la un acord de asistenţă, a declarat vineri premierul Ludovic Orban, la Halânga, Mehedinţi, unde a fost prezent la semnarea unui acord de investiţie între Romgaz (SNG) şi Grupul de Servicii Petroliere (GSP).

Întrebat fiind dacă se pune problema unui acord cu FMI în contextul majorării pensiilor, salariilor profesorilor şi alocaţiilor, primul-ministru a declarat: "De unde aţi auzit asemenea năzdrăvanie? Există două tipuri de acorduri cu FMI: e un acord cu FMI care este în sumă de 2 miliarde (de euro) în care FMI acordă credit pentru finanţarea datoriei publice, deficitului de stat. Şi (mai) e tipul acela de credit pe care îl ştie toată lumea, care presupune restructurare, care presupune o serie de reduceri ale cheltuielilor. Noi nu am avut în discuţie până în momentul de faţă posibilitatea de a realiza un acord cu FMI".

Ludovic Orban a mai declarat că Guvernul a fost înr-un dialog continuu cu mediul financiar internaţional şi cu agenţiile de rating.

"Şi dacă ar fi o discuţie, noi am dus o politică extrem de raţională, de prudentă, şi am fost în permanentă comunicare cu mediul financiar internaţional, cu agenţiile de rating, şi a-ţi văzut că România nu a fost retrogradată deşi am avut un deficit de 4,6% (în 2019) provocat de guvernările anterioare. În general a existat încredere în capacitatea noastră de a menţine echilibrele economice care sunt fundamentale pentru dezvoltarea economică. În continuare, orice măsură va fi bine fundamentată, va trebui să fie în legătură directă cu realitatea economică şi cu posibilităţile efective de a suporta orice fel de cheltuieli. Orice creştere ulterioară evident că trebuie să se bazeze pe o creştere economică, pe o dinamizare a economiei, pe creşterea veniturilor salariale care sunt support pentru pensii", a spus Orban.

Premierul a declarat la mijlocul săptămânii trecute că Guvernul are în vedere majorarea salariului minim pentru 2021, iar analiştii notează că o astfel de măsură ar veni în întâmpinarea majorărilor recente de cheltuieli permanente astfel încât bugetul să aibă încasări suplimentare. Consiliul Fiscal estimează că ponderea cheltuielilor de personal şi asistenţă socială în totalul veniturilor fiscale şi contribuţiilor sociale va urca la 90,9%, la finele lui 2020. Asta înseamnă că pentru fiecare 10 lei încasaţi la buget guvernul va fi cheltuit în acest an 9 lei pe salarii şi pensii.

"Orice creştere de cheltuieli se va baza pe o analiză foarte serioasă şi pe nişte prognoze certe. Deci nici poveste de aşa ceva (acord cu FMI - n.r.). Cea mai bună dovadă este că deşi am fost în criză guvernul pe care-l conduc s-a împrumutat mai ieftin decât guvernele PSD. Cu o singură excepţie, luna februarie, pentru că în luna februarie PSD a depus moţiune de cenzură. (...) Căderea guvernului la acea moţiune de cenzură a provocat o neîncredere mai mare din partea finanţatorilor şi a dus la dobânzi mai mari", a mai spus Orban.

Vineri, într-o intervenţie la Antena3, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, a afirmat că FMI "nu dă bani unei ţări ca să meargă să completeze nevoile bugetare".

"Niciodată FMI nu dă bani unei ţări ca să meargă să completeze nevoile bugetare. Direcţiile împrumutului de la FMI sunt limpezi: sunt împrumuturi de balanţă, pentru a ajuta o ţară să îşi redreseze balanţa intrată în derivă. Balanţa noastră comercială este în derivă, dar contul curent nu este în derivă. Şi atunci nu se justifică un împrumut de la FMI din punct de vedere al acoperirii contului curent, iar din punctul de vedere al acoperirii deficitului bugetar nu este posibil pentru că FMI nu dă astfel de împrumuturi. A fost o excepţie istorică în 2010", a explicat Vasilescu.