LUNA DECEMBRIE FINANCIARĂ Buget optimist pe fondul perspectivei negative

Luna decembrie a anului care tocmai s-a încheiat ne-a adus un buget optimist pentru 2020, bazat pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%.

Pentru bugetul din acest an Guvernul şi-a asumat răspunderea în şedinţa din 23 decembrie.

La finalul anului trecut, vice-premierul Raluca Turcan a subliniat: "Proiectele pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea - Legea bugetului de stat, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare - au fost depuse la Secretariatul General pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Termenul pentru sesizare este de două zile, 30 şi 31 decembrie, după care bugetul va merge la promulgare şi ar putea intra în vigoare pe 6 ianuarie".

Direcţiile majore de acţiune ale bugetului pentru 2020 sunt investiţiile în infrastructură şi susţinerea mediului de afaceri, reducerea deficitului bugetar pe orizontul de referinţă, măsuri de limitare şi îmbunătăţire a cheltuielilor şi evitarea risipei banului public, măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecţiei sociale şi securităţii sociale pentru persoane vârstnice, pensionari şi categoriile cele mai vulnerabile şi aflate în dificultate.

Pentru anul acesta, autorităţile estimează că investiţiile vor creşte, fiind bugetate la 4,5% din PIB. Veniturile prevăzute pentru anul în curs sunt de 360,149 miliarde lei, cu o pondere în PIB de 31,89%.

Cheltuielile sunt bugetate la 400,694 miliarde lei, respectiv 35,48% din PIB. Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 miliarde euro în anul 2020, având o pondere în PIB în scădere faţă de anul precedent, respectiv de 4,5%. Câştigul salarial brut are o valoare de 5.429 lei în 2020, iar cel net de 3.324 lei. Rata şomajului este prognozată să atingă anul viitor 3%, faţă de 3,2% în 2019, iar numărul şomerilor - 275.000.

Nouă ministere vor primi, în acest an, credite bugetare mai mari comparativ cu cele din 2019, în timp ce pentru şapte acestea vor fi mai reduse, conform bugetului pentru 2020.

Deşi economiştii sunt de părere că indicatorii macroeconomici pentru anul în curs sunt destul de optimişti, preşedintele Klaus Iohannis consideră că bugetul pe 2020 este unul bun.

• Perspectivă de rating negativă, de la S&P

În a doua parte a lunii decembrie, Standard & Poor's (S&P) a înrăutăţit perspectiva noastră de rating de la stabilă la negativă, ca urmare a creşterii deficitului bugetar. În acest context, ţara noastră se va împrumuta mai scump, iar oamenii de afaceri se vor gândi de două ori înainte să investeas-că în economia autohtonă, care va fi mult mai vulnerabilă la şocurile externe, apreciază analiştii financiari.

Raportul S&P arată: "Abaterile cauzate de cheltuielile masive ale fostului guvern au forţat actuala conducere a României să revizuiască obiectivele fis-cale pentru 2019 şi 2020, pe fondul încetinirii economiei. Planificatele majorări de pensii şi salarii vor contribui la adâncirea deficitului de cont curent deja substanţial inclusiv în 2020".

Deşi S&P se aşteaptă ca în acest an să începem un proces de consolidare fiscală semnificativă, structura rigidă a bugetului şi volatilitatea mediului politic reprezintă riscuri faţă de aceas-tă ipoteză. Specialiştii de la Standard & Poor's consideră: "Înrăutăţirea perspectivei ratingului reflectă riscurile la adresa stabilităţii economice şi fiscale a României dacă autorităţile nu reuşesc să stabilizeze şi să consolideze strategia bugetară, inclusiv în urma planurilor de a implementa noi majorări de pensii de anul viitor".

Tot în decembrie, agenţia de evaluare a confirmat calificativul "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală.

Analistul economic Aurelian Dochia susţine că deficitul bugetar nu poa-te să fie reechilibrat rapid, precizând că vorbim despre un dezechilibru mare, iar presiunile care vin în anii următori din creşterile de salarii şi de pensii - la care nu se renunţă, acest an fiind unul electoral - sunt foarte greu de echilibrat.

În opinia ministrului Finanţelor Florin Cîţu, schimbarea perspectivei ratingului de către S&P se datorează iresponsabilităţii politicii fiscale prociclice promovate în ultimii trei ani şi s-a ajuns în această situaţie deoarece Guvernul anterior a ignorat toate avertismentele primite de la agenţia de rating încă din luna februarie.

S&P a avertizat că ar putea revizui în scădere, în următoarele 24 de luni, ratingurile României, dacă dezechilibrele fiscale şi cele externe continuă să se adâncească şi persistă mai mult timp decât estimează în prezent agenţia. Potrivit acesteia, absenţa consolidării fis-cale are ca rezultat o datorie publică şi externă mai ridicate decât previzionează acum agenţia. Printre altele, lipsa sincronizării politicii economice are drept consecinţă o volatilitate sporită a cursului de schimb, cu potenţiale repercusiuni negative asupra bilanţurilor din sectorul public şi cel privat, mai arată raportul în documentul citat.

Specialiştii din cadrul agenţiei arată că perspectiva ratingului României ar putea fi îmbunătăţită la stabilă dacă se observă că executivul face progrese în ancorarea consolidării fiscale, ceea ce va duce la o stabilizare a finanţelor publice ale ţării şi a poziţiei noastre pe piaţa externă.

• BNR a avertizat că nivelul general de risc la adresa stabilităţii financiare din ţara noastră este în creştere

Nivelul general de risc la adresa stabilităţii financiare din ţara noastră este în creştere, similar evoluţiilor de pe plan global, conform prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Florin Georgescu.

Domnia sa a spus, în decembrie, în ocazia prezentării Raportului asupra stabilităţii financiare: "Nivelul agregat al riscurilor sistemice la adresa stabilităţii financiare din România este în creştere, similar evoluţiilor pe plan global, iar perspectivele pentru următorii ani indică menţinerea acestei tendinţe. Evaluările prezente nu semnalează exis-tenţa unor riscuri de natură severă. Sunt însă identificate trei riscuri sistemice ridicate: tensionarea echilibrelor macroeconomice interne; reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente şi riscul privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar. Structura şi costul finanţării deficitului de cont curent şi a deficitului bugetar reprezintă un risc moderat, în timp ce riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental se situează la un nivel redus. Pentru perioada următoare, perspectiva riscurilor este în general de creştere, excepţiile fiind reprezentate de riscul privind cadrul legis-lativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, respectiv riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental, care sunt aşteptate să rămână relativ constante".

Domnul Georgescu a subliniat că, similar evaluării de la data Raportului anterior, riscul privind tensionarea echilibrelor macroeconomice interne a rămas la un nivel ridicat. "Acesta este principalul element generator de risc sistemic la adresa stabilităţii financiare din România, iar pentru perioada următoare perspectiva asociată este de creştere, pe fondul continuării presiunilor generate de deteriorarea deficitelor gemene - cel bugetar şi cel de cont curent".

Florin Georgescu a menţionat că, în contextul deteriorării deficitelor, la nivel naţional se impune un mix echilibrat de politici macroeconomice, prin corecţii în privinţa politicii fiscal-bugetare, coroborat cu implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung.

Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, măsurile cuprinse în Planul naţional de adoptare a monedei euro reprezintă soluţii de acţiune, indiferent dacă obiectivul decidenţilor ar fi consolidarea rezilienţei economiei româneşti, reducerea decalajelor faţă de economiile dezvoltate sau aderarea mai rapidă la spaţiul euro.

Florin Georgescu a avertizat: "De multe ori, politicile şi măsurile care au fost aplicate de-a lungul timpului ne-au îndepărtat de la obiectivele menţionate. Aşa cum am mai spus, convingerea mea este că situaţia macroeconomică este gestionabilă în Româ-nia. Important este să ştim să folosim în mod înţelept resursele, astfel încât să modificăm modelul economic actual bazat pe consum, indus de politici prociclice şi să reaşezăm creşterea economică pe noi baze. Acestea trebuie să stimuleze investiţiile şi să permită dinamizarea sectoarelor performante cu aport sporit de inovaţie şi valoare adăugată".

• Bank of China - a patra bancă din lume - a intrat şi în România

A patra bancă din lume după active şi-a deschis, la finalul lunii trecute, o sucursală la Bucureşti. Bank of China a fost lansată pe piaţa noastră în ocazia împlinirii a 70 de ani de relaţii diplomatice dintre Republica Populară Chineză şi România.

Între cele două ţări există o prietenie veritabilă şi un bun parteneriat, au conlucrat şi au făcut schimburi de experienţă pe latura culturală, a menţionat, în deschiderea evenimentului, Liu Liange, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bank of China. Banca Chinei este cea mai veche de pe piaţa Republicii Populare Chineze, funcţionând de 107 ani. Cu 320.000 de angajaţi, are peste 11.000 de puncte de lucru în toată lumea. Activele lis-tate ale băncii se ridică la 3.200 miliarde dolari, iar profitul net se cifrează la 30 miliarde dolari, a mai precizat Liu Liange.

"Vom direcţiona active integral chineze în procesul de internaţionalizare", a menţionat acesta, amintind că Europa Centrală şi de Est a fost mereu o regiune importantă pentru China, iar România este a 60-a dintre ţările şi regiunile în care Bank of China este prezentă. Excelenţa Sa Jiang Yu, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, a spus că Banca Chinei va contribui la creşterea comerţului dintre cele două ţări. Înfiinţarea sucursalei de la Bucureşti a băncii din China a marcat două recorduri noi, a adăugat domnia sa: "Nu e doar prima bancă chineză care deschide o sucursală la Bucureşti, ci e şi cea mai mare bancă străină care se stabileşte în România şi va rupe barajul cooperării financiare dintre cele două ţări".

• Premieră în Europa Centrală şi de Est - BCR a listat la BVB obligaţiuni senior nepreferenţiale de 600 milioane lei

La finalul anului trecut, Banca Comercială Română (BCR) a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) o emisiune de obligaţiuni senior nepreferenţiale în valoare de 600 de milioane de lei, ce reprezintă o premieră atât în ţara noastră, cât şi în Europa Centrală şi de Est.

Prezent la eveniment, directorul executiv al BVB, Adrian Tanase, a declarat: "Aceasta este o emisiune foarte importantă pentru BVB, reprezentând un semnal foarte puternic. Este cea mai mare emisiune în lei efectuată pe Bursa din Bucureşti şi prima emisiune de acest tip din regiune. Am învăţat din această listare că există un apetit foarte mare din partea investitorilor locali pentru astfel de obligaţiuni. Demonstrăm, încă o dată, că această piaţă de capital, cu toate componentele ei, chiar funcţionează şi creează soluţii pentru emitenţii care vor să-şi finanţeze proiectele sau necesităţile de capital. Probabil vom vedea pe piaţă şi alte obligaţiuni din sistemul bancar, în anii care urmează".

Ioana Tănase, director executiv Corporate Finance în cadrul BCR, a declarat că BCR vrea să lanseze emisiuni anuale de obligaţiuni sau alte instrumente cuprinse între 0,5 şi 1,5 miliarde lei, în următorii 4-5 ani.

Obligaţiunile BCR listate în decembrie au maturitatea la 7 ani, iar emisiunea beneficiază de calificativul "BBB+" din partea agenţiei de evaluare Fitch. Potrivit BCR, lis-tarea s-a bucurat de un interes major din partea investitorilor, iar emisiunea a obţinut un cupon de 5,35%.

Anul acesta a fost cel mai bun din istoria pieţei de capital în ceea ce priveşte numărul de emisiuni de obligaţiuni, conform declaraţiilor făcute de Lucian Anghel, preşedintele BVB, la evenimentul de lansare a emisiunii de obligaţiuni BCR.

• Decembrie 2019 - 30 de ani de la Revoluţie

Debutul Revoluţiei din 1989, la Timişoara, a fost marcat, în 16 decembrie, atât la nivelul parlamentului nostru, în cadrul unei şedinţe solemne, cât şi în Parlamentul European, prin adoptarea unei rezoluţii.

Printre altele, preşedintele Iohannis a res-pins cu fermitate orice opinie care pune sub semnul întrebării existenţa unei revoluţii anticomuniste în decembrie 1989: "Comunismul a reprezentat chintesenţa răului absolut, iar eliberarea din ghearele unei conduceri criminale a fost posibilă doar prin revolta din Decembrie 1989. Toţi acei români care s-au ridicat la luptă, începând cu 16 decembrie 1989, mai întâi în Timişoara şi apoi în celelalte oraşe din ţară, au avut credinţa că regimul care i-a aruncat în minciună, întuneric şi frică poate fi învins, iar democraţia poate fi cucerită într-un mod categoric. Valorile pentru care ei au luptat sunt temelia societăţii noastre, în care oricine poate exprima opinii diferite referitoare la trecut, prezent ori viitor.

Această libertate, însă, nu poate să ducă în derizoriu adevărul! Niciun partid politic, niciun grup, nicio entitate şi niciun român nu au dreptul să nege existenţa acestui eveniment cardinal pentru devenirea democratică a României. În calitate de preşedinte al României, resping cu fermitate orice opinie care pune sub semnul întrebării existenţa unei revoluţii anticomuniste, plătite cu jert-fă de sânge, pentru libertate şi democraţie, în Decembrie 1989".

În opinia preşedintelui ţării, democraţia câştigată în decembrie 1989 înseamnă res-pectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, înseamnă pluralism, separaţia puterilor în stat, protecţia minorităţilor naţionale şi, nu în ultimul rând, dreptul de a alege.

În urmă cu 30 de ani, românii au început să construiască o nouă istorie pentru ei înşişi, printr-un act de curaj care a pus capăt unuia dintre cele mai tiranice şi mai corupte regimuri dictatoriale din lagărul comunist, a spus, la rândul său, premierul Ludovic Orban.

România de astăzi nu ar fi fost posibilă fără sacrificiile şi jertfa de la Revoluţia din decembrie 1989, consideră Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Deşi prăbuşirea regimului comunist din ţara noastră "s-a produs de o manieră bruscă şi violentă", construirea unui nou sis-tem politic deschis, ataşat valorilor occidentale, a fost îmbrăţişată rapid de către toţi românii, este de părere Preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, care subliniază că tranziţia către democraţie a fost cu atât mai mult accelerată de dorinţa României de a se reconecta cu Europa.