LUNA MAI FINANCIARĂ / POLITICA LUNII MAI: Dragnea - condamnat definitiv, PSD - în degringoladă

Mai a fost o lună fierbinte pentru clasa politică din ţara noastră. Dacă cel mai important eveniment de calibru internaţional a fost Summit-ul informal al Consiliului European, des­făşurat la Sibiu, pe plan intern, de departe capul de afiş este ţinut de condamnarea definitivă a lui Liviu Drag­nea, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Publică şi Protecţia Copilului.

Evenimentele politice majore de luna trecută au debutat în 9 mai, când la Sibiu a avut loc summit-ul informal al Consiliului European. La eveniment au participat 27 de şefi de stat sau de guvern din ţările membre ale Uniunii Europene, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Participanţii au dezbătut prima dată Agenda Strategică pentru perioada 2019-2024 şi au adoptat Declaraţia de la Sibiu, unde, în 10 puncte, îşi reafirmă sprijinul pentru continuarea proiectului european, pentru dezvoltare economică şi socială, pentru coeziune şi pentru apărarea principiilor şi valorilor europene, printre care se numără şi statul de drept. La summit, pe lângă şefii de stat sau de guvern, au participat 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, peste 1000 de jurnalişti şi peste 100 de traducători.

După acest eveniment, în 15 mai, preşedintele Klaus Iohannis a refuzat, în scris, propunerile PSD pentru ocuparea funcţiilor de ministru al Fondurilor Europene, ministru al Justiţiei şi ministru pentru Românii de Pretutindeni. Preşedintele ţării a considerat că Oana Florea, Eugen Nicolicea şi Tit-Liviu Brăiloiu nu au experienţa necesară şi nici ţinuta morală pentru a ocupa funcţiile respective.

Sfârşitul lunii mai a fost unul de foc, din cauza evenimentelor care au zdruncinat clasa politică din ţara noas­tră. Marii câştigători ai alegerilor europarlamentare din 26 mai au fost partidele de opoziţie, PNL şi Alianţa 2020 USR-Plus, în timp ce PSD a cunoscut o scădere dramatică a numărului de votanţi în comparaţie cu alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, iar partenerul său de coaliţie ALDE nu a trecut nici măcar pragul electoral de 5% pentru a trimite deputaţi în Parlamentul European.

Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente a fost de 18.267.256, iar numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale care s-au prezentat la urne a fost de 9.352.472. Numărul voturilor valabil exprimate a fost de 9.069.822, iar numărul voturilor nule 274.415.

În urma numărării voturilor, PNL a fost declarat câştigător cu 2.449.068 de voturi, urmat de PSD cu 2.040.765 voturi primite şi Alianţa 2020 USR-PLUS cu 2.028.236 de voturi valabil exprimate. Au mai trecut pragul electoral de 5% următoarele formaţi­uni politice: Pro România, UDMR şi PMP. Partenerul de coaliţie al PSD, ALDE nu a atins pragul electoral, obţinând doar 4% din totalul voturilor valabil exprimate.

În urma rezultatului votării, PNL va avea 10 deputaţi europeni, PSD - 9 deputaţi, USR - 8, iar Pro România, UDMR şi PMP vor avea câte doi europarlamentari.

În aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European s-a desfăşurat şi referendumul pentru justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis. La acest referendum au participat 7.922.591 de cetăţeni cu drept de vot. Dintre aceştia, 6.459.383 au aprobat interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie.

De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răs­punsuri au fost favorabile.

Numărul voturilor exprimate cu "Nu" pentru prima întrebare este de 1.059.678, în timp ce pentru a doua întrebare este de 1.038.916.

Numărul participanţilor care au votat în cadrul referendumului pentru prima întrebare este de 7.922.591 votanţi, iar pentru a doua, 7.923.869.

La prima întrebare au fost 403.530 de voturi nule, iar la cea de-a doua, 407.081.

Menţionăm că scrutinul a fost presărat de incidente la secţiile de votare de peste hotare, unde, din cauza proas­tei organizări girată de Ministerul Afacerilor Externe, sute de mii de cetăţeni au fost împiedicaţi să voteze. Practic, în diasporă au votat peste 370.000 de cetăţeni cu drept de vot, în condiţiile în care numărul celor care s-au prezentat în faţa ambasadelor şi consulatelor depăşea 750.000 de persoane.

A doua zi după ce coaliţia de guvernare PSD-ALDE a pierdut alegerile europarlamentare, completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu. Sentinţa definitivă a fost pronunţată în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a judeţului Teleorman, unde, pe lângă Liviu Dragnea, au mai fost încă 10 inculpaţi. Imediat după condamnare, Dragnea s-a predat Poliţiei şi a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde, timp de 21 de zile, va sta în carantină.

Marţi, 28 mai, liderii PSD s-au întâlnit la Bucureşti pentru a discuta situaţia creată în urma condamnării definitive a preşedintelui Liviu Drag­nea şi pierderii alegerilor pentru Parlamentul European. Biroul Permanent Naţional şi Comitetul Executiv Naţional al PSD au stabilit, în urma condamnării definitive a lui Liviu Drag­nea, că funcţia de preşedinte interimar îi revine, conform statutului partidului, premierului Viorica Dăncilă, ce deţinea funcţia de preşedinte executiv al social-democraţilor. În locul ei, în funcţia de preşedinte executiv a fost numit fostul vicepremier Paul Stănes­cu. Codrin Ştefănescu a fost demis din funcţia de secretar general al partidului, iar Olguţa Vasilescu a fost înlocuită din funcţia de purtător de cuvânt al PSD.

Totodată, Comitetul Executiv Naţional a propus ca locurile vacante de miniştri să fie ocupate de Ana Birchall - la Justiţie, Roxana Mânzatu - la Fonduri Europene şi Natalia Intotero - la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Membrii CEx au stabilit ca Titus Corlăţean să fie propus pentru func­ţia de vicepremier pentru gestionarea parteneriatelor strategice, iar Marcel Ciolacu să fie propunerea PSD pentru funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

În aceeaşi zi, preşedintele Klaus Iohannis a participat la summit-ul Consiliului European de la Bruxelles, organizat în urma alegerilor europarlamentare desfăşurate în Uniunea Europeană între 23 şi 26 mai.

Opoziţia parlamentară pică primul test politic după victoria din alegerile europarlamentare din 26 mai. Candidatul PSD pentru funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, este ales, în 29 mai, de plenul Camerei cu majoritate de voturi. PNL, USR, UDMR, PMP şi Pro România nu au reuşit să se înţeleagă cu privire la o candidatură comună din partea opoziţiei parlamentare pentru cea mai înaltă funcţie din Camera Deputaţilor, echivalentă cu al treilea om în stat. De aceas­tă situaţie, a profitat coaliţia PSD-ALDE care l-a propus, susţinut şi votat pe Marcel Ciolacu. Noul preşedinte al Camerei Deputaţilor a fost partener de vânătoare şi pescuit al lui Omar Hayssam - cel care se află în închisoare pentru pedeapsa primită în cazul răpirii în Irak a jurnaliştilor români - şi al lui Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu, conform unei fotografii postată pe Facebook de fostul preşedinte al PSD.

Peste numai două zile, în 30 mai, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, într-o conferinţă de presă, că a primit propunerile de miniştri din partea PSD, dar nu este de acord ca "artizanul dezastrului privind votul din diasporă la alegerile prezidenţiale din 2014", Titus Corlăţean, să facă parte din cabinetul Dăncilă. Klaus Iohannis a declarat: "Titus Corlăţean nu va fi ministru la nimic".

Totodată, preşedintele ţării a convocat la consultări partidele parlamentare pentru a pune în practică rezultatul referendumului din 26 mai. Consultările au avut loc la începutul lunii iunie.

Tot în 30 mai, premierul Viorica Dăncilă l-a cooptat în Guvern, pe pos­tul de consilier onorific pe probleme economice, pe deputatul independent Remus Borza. A fost semnalul că Dăncilă nu îl mai doreşte în guvern pe Darius Vâlcov, iniţiatorul OUG 114/2018, care va demisiona la începutul lunii iunie. În aceeaşi zi, prim-ministrul a demis-o pe Anca Alexandrescu, fosta consilieră de imagine a lui Liviu Drag­nea, din funcţia de consilier onorific al şefului Guvernului. Alexandrescu a fost demisă de Dăncilă şi din funcţia de coordonator al Departamentului de Comunicare al PSD.