Luptele pentru controlul Camerei de Comerţ, la final

Bătălia pentru preluarea controlului Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), care deţine un patrimoniu important, se aproprie de final, după ce ieri Curtea Constituţională a respins sesizarea de neconstituţionalitate formulată de 53 de deputaţi, (la data de 30 octombrie 2007), cu privire la Legea Camerelor de Comerţ din România.

"Curtea Constituţională a luat în dezbatere sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin.(1) şi cele ale art. 26 din Legea camerelor de comerţ din România. În urma deliberării, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a constat că dispoziţiile art. 25 alin(1) şi cele ale art. 26 din Legea camerelor de comerţ din România sunt constituţionale", se arată într-un comunicat al Curţii cu precizarea că, "deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică Preşedintelui României".

Conform procedurilor, decizia Curţii va fi însoţită în următoarele două săptămâni de avizul Preşedintelui Băsescu, care va promulga legea, ne-a declarat Thomas Kleininger, director de PR al CCIR.

"Cel mai probabil în luna decembrie vor avea loc alegeri pentru preşedinţia CCIR. Preşedintele Băsescu ar trebui să se pronunţe în zece zile de la decizia Curţii. Actualul preşedinte, Dragoş Şeuleanu, ocupă această funcţie provizoriu, cu siguranţă vor avea loc noi alegeri", ne-a explicat Kleininger.

Se pare că una din mizele tergiversării acestei legi spre aprobare o constituie posibilitatea "înscăunării" în fruntea Camerei de Comerţ a unui apropiat al PNL, Mihai Vlasov, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie "Iaşi", totodată, socrul ministrului liberal Cristian David.

Conform prevederilor art. 25, alin1. şi art. 26, "Membrii camerei naţionale pot fi membri de drept - categorie alcătuită din persoane juridice a căror personalitate juridică a fost recunoscută prin hotărârea Guvernului emisă în baza Decretului- lege nr 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România, cu modificările şi completările ulterioare. Camera Naţională este organizată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu statutul propriu aprobat de Adunarea Generală, cu votul majorităţii membrilor de drept".

Potrivit art, 36 din lege, Adunarea generală desemnează preşedintele dintre membrii colegiului de conducere (n.r alcătuit din 27 de membri din care 22 sunt aleşi de adunarea generală dintre categoriile de membri prevăzuţi la art. 25), conform prevederii statutului.

După constituire, colegiul de conducere alege dintre membrii săi, 4 vicepreşedinţi, procesul de vot fiind secret.

"Foarte probabil preşedintele interimar Şeuleanu îşi va depune şi el candidatura. Următorul preşedinte va fi ales pe patru sau cinci ani şi va sta la conducerea Camerei de Comerţ maxim două mandate", ne-a explicat Kleininger, care a precizat că, "în sfârşit legea camerelor va deveni funcţională".

Actului normativ, adoptat de Camera Deputaţilor la data de 23 octombrie 2007, a mai fost examinat de judecătorii Curţii Constituţionale, în urma unei sesizări formulate, în luna mai, de 50 de deputaţi ai PD (n.r. numărul minim de deputaţi pentru sesizarea Curţii), care au reclamat anumite prevederi ale legii, ca fiind în contradicţie cu Constituţia.

În data de 3 iulie 2007, Traian Băsescu a adresat Preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, o cerere de reexaminare a legii.

"Legea prin prevederile art. 48, privind eliberarea informaţiilor din Registrul Comerţului cu titlu gratuit Camerelor de Comerţ este excesivă. Astfel, prevederile acestea vin în contradicţie cu prevederile art.4 alin 2 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului. De asemenea, prevederea criticată a art. 48 din Lege ar urma să vină în contradicţie şi cu prevederile art 8 alin 1 din Legea nr 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice", se arată în expunerea de motive a cererii.