LÁSZLÓ DIÓSI, OTP BANK: Nu există încredere pe piaţa interbancară

Reporter: Sumele de bani injectate de BNR în sistemul bancar, prin operaţiunile repo, cresc de la o săptămână la alta. Putem vorbi de un deficit de lichiditate în sistemul bancar?

László Diósi: Dacă ar fi o criză de lichiditate, atunci am vedea dobânzi diferite la depozite. În plus, dobânzile la depozite sunt în uşoară scădere, aşa încât nu este vorba despre o criză de lichiditate. Întreaga explicaţie este mai mult tehnică, pentru că cele mai multe bănci au suficientă lichiditate. Băncile îşi optimizează sursele de finanţare, care sunt scumpe, în prezent, în România. De aceea băncile încearcă să reducă pierderile din finanţare.

Băncile apelează la acest mecanism, în locul celui de pe piaţa interbancară, pentru că nu există încredere pe piaţa interbancară. Dincolo de lipsa de încredere între bănci, nu sunt alte probleme, băncile sunt lichide, sunt stabile, depozitele în lei sunt în creştere.

Reporter: În opinia dumnea-voastră, va persista această lipsă de încredere între bănci?

László Diósi: Da, se va menţine până când se va încheia criza financiară. Atât timp cât încrederea nu este reconstruită cel puţin la nivel european, lucrurile nu se vor schimba aici. Piaţa din România este o reflexie a pieţei financiare europene, nu este de sine stătătoare.

Reporter: Unde ar putea merge banii pe care băncile îi iau prin operaţiunile repo?

László Diósi: Având în vedere că vorbim despre o problemă tehnică, există o soluţie tehnică. Banii pot fi folosiţi pentru acoperirea poziţiilor, a lipsurilor în fluxul de numerar. Nu este o problemă pe termen lung, aşa cum se întâmplă la Banca Centrală Europeană, unde banca injectează bani în sistemul bancar pe o perioadă de trei ani. La noi este vorba despre o situaţie pe termen scurt.

Reporter: Există în rândul băncilor teama de dezintermediere?

László Diósi: Nu am observat, până în prezent, nicio ameninţare în privinţa dezintermedierii. La unele şedinţe de board ale băncilor, pot exista discuţii cu privire la problemele din regiune. În unele boarduri pot exista decizii ca grupurile să se concentreze pe pieţele locale sau pe alte pieţe mai bune. În primul rând, nu trebuie să ne panicăm deloc. În al doilea rând, sunt suficienţi jucători care rămân şi care îşi desfăşoară activitatea. Chiar dacă ar exista bănci care s-ar retrage de pe piaţă, tot ar mai fi alte instituţii de credit care să finanţeze. În cazul în care unele bănci ar restrânge creditarea, nu ar fi o problemă, pentru că piaţa este suficient de competitivă. Este un proces foarte natural ca unele bănci sau fonduri de investiţii care au decis la un moment dat să vină în România, din anumite motive, acum să ia alte decizii. Există o diferenţă între investitorii strategici şi cei financiari. Sunt mulţi investitori strategici în ţară care pot să acopere nevoile de finanţare.

Procesul de dezintermediere este unul foarte lent, într-adevăr reprezintă o ameninţare, un risc care trebuie manageriat. În plus, când există un moment de criză, pieţele au de suferit, iar investitorii se retrag pe pieţele de origine. Nu este o problemă specifică României, ci este o problemă a tuturor pieţelor emergente din regiune.

Din activităţile zilnice, putem observa care bancă se retrage de pe piaţă, care ezită, care îşi abordează agresiv clienţii cu campanii, este foarte vizibil.

Reporter: Având în vedere că băncile finanţează Ministerul de Finanţe, prin luarea în custodie a titlurilor de stat, expunerea acestora pe astfel de instrumente nu le afectează stabilitatea?

László Diósi: Nu există presiune pe cumpărarea de titluri de stat. Din contră, cumpărarea de titluri de stat, înseamnă, pe de o parte, că băncile sunt lichide. Pe de altă parte, acest lucru poate să arate că este mai bine să cumperi titluri de stat decât să creditezi clienţii, ceea ce nu este neapărat un lucru bun. Nu cred că la nivelurile din prezent, acest lucru reprezintă o problemă, dar dacă situaţia ar fi asemănătoare cu cea din 2009, când băncile cumpărau titluri de stat şi nu creditau, atunci nu este bine. Luarea de titluri de stat în custodie de la Ministerul Finanţelor Publice nu reprezintă o problemă, dar este un risc care trebuie limitat.

Reporter: Cum arată, în prezent, încrederea băncilor în statul român, după anunţarea insolvenţei "Hidroelectrica"? Ce se va în-tâmpla cu băncile care au expunere pe compania energetică?

László Diósi: În primul rând, este vorba despre insolvenţă şi nu despre lichidare, aşa încât nu cred că majoritatea creditorilor "Hidroelectrica" au probleme. Mai de interes cred că este retrogradarea "Moody's", care a venit târziu, dar care poate pune presiune pe cei care au investit în obligaţiuni ale companiei. Nu cred că băncile care au creditat "Hidroelectrica" vor avea probleme. Insolvenţa nu înseamnă, în mod obligatoriu, că împrumuturile devin neperformante. Avem cazuri în care compania nu este în insolvenţă, dar din activităţile economice putem suspecta că există o problemă şi începem să provizionăm. Există cazuri şi cazuri.

Reporter: Să ne aşteptăm la scăderea rating-ului de ţară după retrogradarea "Hidroelectrica"?

László Diósi: Nu cred că agenţiile de rating contribuie pozitiv la stabilitatea economică a ţărilor. De asemenea, nu cred că deciziile lor sunt, în totalitate, raţionale. Din punct de vedere tehnic, ar putea fi o problemă, dar pieţele nu iau, întotdeauna, în considerare retrogradarea de către agenţii. Nu cred că retrogradarea României după cea a "Hidroelectrica" este necesară şi nu va avea un rezultat vizibil, pentru că nu se bazează pe fapte. Indicatorii macroeconomici ai ţării sunt stabili, performanţa economică este în creştere, finanţarea deficitului bugetar este stabilă. Efectul ar fi unul psihologic. România are un acord cu instituţiile internaţionale, ceea ce-i oferă stabilitate.

Reporter: S-au înregistrat întârzieri la plata creditelor, în mai şi în prima parte a acestei luni, din cauza deprecierii leul faţă de euro?

László Diósi: Anul trecut am avut un start foarte bun, un leu puternic, dar anul acesta a început cu o vreme nefavorabilă şi cu o monedă naţională slăbită. Clienţii vor să plătească credite, acest lucru fiind vizibil. Rata medie, la nivel de piaţă, a creditelor neperformante a ajuns la 15,5%. Portofoliul s-a deteriorat aproape la fel de mult ca anul trecut.

Dintre indicatorii economici, cel al creditelor neperformante nu arată bine. Totuşi, din punct de vedere tehnic, nu este o problemă, pentru că băncile sunt capitalizate şi au niveluri foarte ridicate de provizioane. Noi avem o rată de 70% de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, acesta fiind un lucru bun. Portofoliile constituite în ianuarie 2009 au avut o calitate bună.

Rata de 15,5% a creditelor neperformante este reprezentată în proporţie de 99% din portofoliile constituite înainte de 2009.

Activitatea din ultimii trei ani a fost foarte bună. La creditele ipotecare am avut o rată de neperformanţă de 0,5%, începând din 2009, deşi media din piaţă este mai mare de 10%, în prezent. Totuşi nu trebuie să fim păcăliţi de ratele medii, ci trebuie să citim dincolo de cifre. La portofoliul de credite corporate, rata de neperformanţă a fost zero, la întreprinderile mici şi mijlocii şi la creditele de consum de circa 2%, iar la împrumuturile prin programul "Prima Casă", neperformanţa a fost zero. Trebuie să menţinem portofoliul existent, stabil şi să-l dezvoltăm pe cel nou, pentru că există activitate pe creditare.

Cred că vârful creditelor neperformante se va înregistra în luna septembrie.

Reporter: Cum a evoluat activitatea OTP Bank, în prima jumătate a acestui an, pe creditare şi economisire?

László Diósi: Ne-am ajustat strategia. Ne-am reorientat pe creditele de consum. Am utilizat oportunitatea schimbării regulamentului BNR, când a existat o cerere foarte mare pentru creditele ipotecare. Am creat programe noi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, pe agricultură, privind capitalul de lucru şi am acordat chiar credite pentru energie. În aprilie şi în mai, am avut pe segmentul corporate rezultate mult mai bune decât în primele trei luni ale anului. Per total, cred că vom avea a doua jumătate a anului mai bună decât ne-am propus.

Reporter: Care sunt planurile OTP Bank în a doua jumătate a acestui an? Vor fi majorări de capital?

László Diósi: Am avut o majorare de capital, chiar una destul de mare, aşa încât avem o poziţie confortabilă şi putem face faţă oricăror şocuri.

Reporter: Ce rezultate a avut programul de protecţie a debitorilor, derulat de OTP Bank?

László Diósi: Programul a început în mai 2009 şi îl ajustăm continuu. Acest program se adresează clienţilor care au probleme cu plata ratelor. În prezent, circa 10% din clienţi sunt în acest program şi aproximativ 60% dintre clienţii care ies din program sunt "vindecaţi". Prin acest program sunt restructurate creditele clienţilor cu probleme reale. Putem să reducem temporar ratele, chiar dobânzile, putem să suspendăm plăţile pentru o perioadă de timp sau putem să combinăm aceste instrumente. Majoritatea clienţilor care ies din program au o evoluţie bună a rambursării creditelor. Clienţii care nu reuşesc să-şi plătească ratele pot fi executaţi, dar acesta este un proces nedorit şi de lungă durată.

Reporter: Uniunea bancară ar putea să reprezinte soluţia la criză?

László Diósi: Nu cred că uniunea bancară este răspunsul potrivit, ci mai degrabă uniunea fiscală. Dacă vor exista regimuri fiscale diferite, atunci problemele vor persista, iar uniunea bancară va dispersa lucrurile şi mai mult. Sistemul fiscal ar trebui unificat.