MACRO NEWSLETTER 29 Iulie 2020

Comenzile pentru bunuri durabile din SUA şi-au temperat scăderea anuală în iunie 2020, până la 12,7%, de la 18,5% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 7,3%, după un avans de 15,1% în luna anterioară. Comenzile pentru bunuri durabile, exclusiv comenzile militare, au crescut cu o rată lunară de 9,2%, după o creştere de 15,2% în luna anterioară, iar comenzile pentru bunuri de capital au scăzut cu o rată lunară de 16,5%, după un avans de 24,6% în luna precedentă, pe fondul unei scăderi cu 16,6% a comenzilor civile. Comenzile pentru mijloacele de transport au înregistrat un avans lunar de 20%, pe fondul unei creşteri cu 85,7% a comenzilor pentru autovehicule.

(sursa: US Census Bureau)

Preţurile producătorilor industriali din Suedia şi-au menţinut scăderea anuală la 3,8% în iunie 2020, pe fondul unei scăderi lunare de 0,2%, după o scădere de 0,9% în luna anterioară. Preţurile din industria prelucrătoare şi-au accelerat scăderea anuală până la 3,3%, de la 2,7% în luna precedentă, în condiţiile unei scăderi lunare de 0,5%, iar preţurile energiei au scăzut cu o rată anuală de 6,4%, după o scădere de 18,5% în luna anterioară, pe fondul unei creşteri lunare de 5,9%.

(sursa: SCB)

Creditul ipotecar rezidenţial din Spania şi-a accelerat scăderea şi în luna mai 2020, în condiţiile unui declin anual de 25,3% a valorii creditelor, după un declin de 19,4% în luna anterioară, pe fondul unei creşteri lunare de 8,7%. Numărul creditelor a scăzut cu o rată anuală de 27,6%, după un declin de 18,4% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 7,1%. Valoarea medie a unui credit ipotecar rezidenţial a crescut cu o rată anuală de 3,2%, până la 127.145 euro.

(sursa: INE Spain)

Volumul vânzărilor retail din Danemarca şi-a accelerat creşterea anuală până la 6,6% în iunie 2020, de la 5,2% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 1,4%, după un avans de 9,7% în luna anterioară. Vânzările de produse alimentare şi alte bunuri de uz curent au crescut cu o rată anuală de 2,9%, după o creştere de 7,7% în luna precedentă, în condiţiile unei scăderi lunare de 2,1%, iar vânzările bunurilor de consum durabile au crescut cu o rată anuală de 12,5%, după o creştere de 7,3% în luna anterioară, pe fondul unei creşteri lunare de 1,7%.

(sursa: Statistics Denmark)

Volumul vânzărilor retail din Norvegia, exclusiv automobile, şi-a accelerat creşterea anuală şi în iunie 2020, până la 13,7%, de la 7,8% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 5,7%, după un avans de 2,8% în luna anterioară. Vânzările de produse alimentare şi-au accelerat creşterea anuală până la 9,7%, de la 8% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,8%, iar vânzările de combustibil auto au scăzut cu o rată anuală de 2,1%, după o scădere de 11,4% în luna anterioară, pe fondul unui avans lunar de 9,9%.

(sursa: Statistics Norway)

Volumul vânzărilor retail din Lituania a crescut cu o rată anuală de 5,1% în iunie 2020, după o creştere de 0,9% în luna precedentă, pe fondul unei creşteri lunare de 5,6%, după un avans de 17% în luna anterioară. Vânzările de produse alimentare şi-au temperat creşterea anuală până la 0,7%, de la 0,9% în luna precedentă, în condiţiile unei creşteri lunare de 0,7%, iar vânzările produselor nealimentare şi-au accelerat creşterea anuală până la 11,2%%, de la 6,5% în luna anterioară, pe fondul unui avans lunar de 5,5%.

(sursa: Statistics Lithuania)

Opinia Cititorului ( 1 )

1. Puterea
(mesaj trimis de economisirii în data de 29.07.2020, 14:49)
A vorbi de cresterea reala a salariului in raport cu ce? Cu puterea de economisire din trecut?
Intotdeauna cand creste puterea de economisire creste si valoarea activelor speculate in piata; cand scade puterea de economisire scade si valoarea activelor in piata si creste puterea de taxare, utilitati, consum, mancare, etc.
In realitate pe ambele trenduri puterea de economisire, real, nu se mentine mai mult decat intervalurile interciclice de impulsuri monetare / fiscale de incurajare achizitii active speculate.
Degeaba ai putere de economisire, activele speculate scad, putere de achizitei creste la active speculate, concomitent creste in procente diferenta de taxare, costur utilitati, consum, unde in realitate tot zona de mijloc a balante se mentine.
Este doar o iluzie financiarade a oferii senzatia puterii de economisire.
Exemplu concret: 2019 manusi de munca 2,9 lei; 2020 T2 5,9 Lei / Salariu 2019 2080 lei; 2020 2320 lei; scumpire ulei 2019 3,5 lei ; 2020 T2 4,5 lei... exemple sunt destule.
Asa ca iluzia puterii de economisire se pierde in consum si utilitati si scade in active speculate; chiar daca o pondere din populatie tot are putere de a specula activele respective; caci acea pondere de populatie are acces la canalele respective de directionale a numerarelor din piata.
Nu mai vorbiti de cresteri in sume ci faceti relatia completa in procente; unde aceasta relatie nu minte diciodata; demonstreaza mereu ca puterea de economisire este ciclica si de multe ori nu este in realitate.
Unde 7 din 10 familii nu au putere de economisire caci au fost ademenite sa achizitioneze active speculate pe impulsurile financiare a bancilor si a guvernelor, unde pe termen scurt le-au oferit oamenilor o iluzie falsa de putere de economisire (10-15% termeni reali dupa scaderea tuturol cheltuielilor mediane din trend), unde in 1-3 ani exact cu trendul ascendent speculativ, persoanele respective reusesc sa economiseasca un total de 20-30% din avansul la activul speculat pe trend.
Achizitioneaza activul speculat iar cand depresia de lunga durata vine, le creste in nominale salariu, le creste raportat la venit rada la banca, le creste costul cu utilitatiile, damanand intr-o cursa infinita a sobolanului.
Asta este tristul adevar, FMI se da intelegator si partas cu vitimele acestui covid, dar in realitate stie ca smoartea batranilor care economisesc este egala cu varsarea in piata a economiilor lor si scoaterea pe maxim speculare si a activelor lor. Unde nominalele in crestere varsate in piata ridica costurile cu utilitatile, consumul, taxele etc... si simultan scad activele speculate caci supra oferta este mai mare ca cererea.
Totul este un joc.... razboaiele au putere de a decolateraliza activele si derivatele lor, cat si pandemiile au acelasi efect, cat si starile de caz de forta majora fac lafer.
Legile respective ajuta bagatul mainii adanci in buzunarul statului cu permisiunea statului unde Profiturile se privatizeaza mereu iar pierderile se Socializeaza mereu.
Ratele de dobanda sunt strans legate si de trendul bondurilor si de trendul demografic si de trendul in inpot valoare / productivitate / cerere.
Oricat ar spune unii ca ratele sunt manipulate, ele nu pot fi manipulate la infinit caci trendul bondurilor are un final de revers in yield si implicit si in reverf inflationist in piata; ch ar daca la tv se mananca cacat cu CPI-ul ca nu e inflatie.
Cat despre datoria guvernelor creste pentru ca asa trebuie sa creasca:
1 poate sa creasca ciclic nominala
2 poate sa creasca ciclic reala
Poate sa creasca pe deficitu real sau pe deficit ciclic; cel mai periculos e cand dupa cresterea de pe deficitul ciclic mai vine o crestere pe deficitul real unde anunta anticipat o criza economica reala deflationista.
Cresterile pe deficit cilic anunta crize economice inflationiste unde puterea de cumparare nu scade in totapitate ci trece in faza de echilibru spre minus, pana in maximul urmator a decicitului real ce anunta premergator faza totala de intrare din spre mediana de echilibru in spre minime grave in putere de comparare.
Si aici nu are relevanta ca nominalele cresc spre infinit, invatati sa con vertiti nominalele la alte valori in piata si o sa intelegeti real trendurile interciclice.
Finalulrile la yielduri de bonduri anunta mereu concomitent cascada numerarelor varsate in piata; nu are treaba ca da guvernul, ca aloca UE, ca aloca nu stiu ce fond ci trendul de inceput la bonduri in yielduri mari este egal cu dobanda compusa expansionista de acumulare a numerarelor in piata si varsarea lor in cascada expansionista pe finalul yieldurilor la bonduri.
Vezi UK si Japonia la 10 Y Bonds... au final de trend si implicit varsari de numerare in piata in cascada si implicita ctive speculate pe maxime ascendent, si implicit anticipatie inflationista in utilitati, consum, etc...
Pierderea locurilor de munca se intampla ciclic pe trendurile de speculare a activelor financiare, caci acest fenomen directioneaza numerarele in canale speculative ce nu mai curg in piata reala. Iar daca numerarele nu curg corect inseamna ca firmele nu mai au castiguri marginale unde simultan costurile marginale se decoreleaza si forteaza angajatorul sa dea faliment.
Efectul pierderii locurilor de munca se datoreaza ciclic speculatiilor la activele financiare, aceste speculatii au puteri de propagare a crizelor reale economice, umanitare, de foamete.
Caci relatia dezaxata din speculatie trimite semnale distorsionate in piata, semnale false de cerere ce tinde catre infinit, semnale false de productivitate ascendenta cu potential de pretentii financiare in crestere, semnal fals de acumulare stocuri in anticipatia viitoare a cererei (anticipatie proasta), semnale proaste date se de intensitatea acordarii de imprumuturi, semnale proaste date de scaderea rezervelor bancare concomitent cu fractionarile numerare si varsate in active speculative; semnal fals de ascendent aur (anticipatie sfarsitul lumii - fuga dupa ceva stabil).
Toate aceste semnale au un revers, cu cat se intersecteaza / se intalnesc, mai multe semnale ca cele de mai sus sa mearga pe trendul respectiv, cu atat mai dureros o sa fie caderea, reversul trendului respectiv.
Sunt momente ciclice unde nu se intalnesc la unison toate comportamentele de mai sus, atunci cand lipsesc din ecuatii anumite trenduri inseamna ca, caderea este mai uroara si implicit revenirea mai rapida.
Si acum va intreb, ce zice piata din Romania?
Ce zice piata din USA, din UK, din Japonia, fiecare piata are particularitati diferite de cauza -efect.
Cat despre fondul monetar international, lui ii plac crizele, cu fiecare criza detine din ce in ce mai ulte active in portofoliu, cat si un cos valutar imprumutat mai mare.
Unde stim ca in cosul comun valuta principala este SDR-ul, iar ponderile procentuale din fond a valutelor le permit sa se imprumute la rate diverse.
Covidul nu este atat de grav, matematic, scris pe foaie toate sumele acurdate /scheltuite, sunt mega evaluate in raport cu impactul acestui covid frumos.
Doar la o aruncare de privire, global, au fost cheltuiti peste 100 milioane de dolar pe cap de persoana tratata / testata / vindecata / moarta /notata. O suma mega exagerata; si asta doar la o estimare rapida unde in realitate furtul financiar a fost directionat catre decolateralizarea datoriilor bancare si a guvernelor intre terti.
Vezi Singapore, vezi China, vezi Romania unde guvernul / banca s-a imprumutat pe piata externa prin FIMA (ruta ocolitoare catre fed).
Unde Guvernul Romaniei a sters cota parte din derivate si colaterale bancare prin agsorbirea lor in noul program noua casa cu avans de 15% si plafon de peste 100% in crestere.
Cel mai clar exemplu de iertari de datorii, curatari de balante.. cum sa crest exponential cu 200% avansul si cu 100% plafonul? Ocrestere totala de 300% in putere de indatorare pe viitor, si mai vorbim de putere de economisire in crestere a populatiei pe timp de depresie economica?
A cui populatii? Acelei indatorata pe specula? Toata putere de economisire va fi absorbita de banci, taxe, utilitati, guvern, etc jucatori in piata.
Este cel mai mare jaf dat la buzunarul public atat in furt lichiditate cat si in furt creditare viitoare apopulatiei.