Macron anunţă că Franţa îşi retrage ambasadorul din Niger

Franţa îşi va retrage soldaţii din Niger, în urma loviturii de stat din iulie din această ţară din Africa de Vest, a declarat ieri, preşedintele Emmanuel Macron, care a spus, de asemenea, că ambasadorul francez va reveni la Paris în următoarele ore, conform Reuters.

Anunţul, comentează agenţia, este de natură să dea o lovitură uriaşă influenţei franceze şi operaţiunilor de contrainsurgenţă din regiunea Sahel.

Macron a declarat că cei 1.500 de soldaţi se vor retrage până la sfârşitul anului, pentru că Franţa, fosta putere colonială din Niger, refuză să "fie ţinută ostatică de pucişti".

Ieşirea Franţei din Niger, care vine după săptămâni de presiuni din partea juntei şi demonstraţii populare, este posibil să exacerbeze îngrijorările occidentale cu privire la extinderea influenţei Rusiei în Africa. Forţa de mercenari ruşi Wagner este deja prezentă în Mali, ţară învecinată cu Niger.

Preşedintele francez a refuzat să recunoască junta ca autoritate legitimă a Nigerului, dar a declarat că Parisul va coordona retragerea trupelor cu liderii loviturii de stat. "Ne vom consulta cu puciştii pentru că vrem ca lucrurile să fie ordonate", a declarat Macron în interviul acordat posturilor de televiziune franceze TF1 şi France 2.

Ambasadorul Franţei a fost, de asemenea, retras şi se va întoarce în ţară în următoarele ore, a adăugat Macron.

Pe de altă parte, centralele nucleare franceze se aprovizionează cu o cantitate mică - mai puţin de 10% - cu uraniu din Niger, iar compania franceză de stat Orano exploatează o mină în nordul Nigerului.

Macron a declarat că îl consideră în continuare pe preşedintele ales în mod democratic Mohammed Bazoum, în prezent ţinut prizonier de către liderii loviturii de stat, drept liderul legitim al Nigerului şi a spus că l-a informat cu privire la decizia sa.

Influenţa franceză asupra fostelor sale colonii a scăzut în Africa de Vest în ultimii ani, la fel cum a crescut, pe de altă parte, nemulţumirea populaţiei locale. Forţele franceze au fost alungate din Mali şi Burkina Faso, ţări vecine cu Niger, în urma loviturilor de stat din aceste ţări, ceea ce a redus rolul Parisului în lupta la nivel regional împotriva insurgenţei islamiste.

Până la lovitura de stat din iulie, Nigerul a fost un partener de securitate cheie al Franţei şi al Statelor Unite, care au folosit ţara ca bază pentru a lupta împotriva insurgenţei islamiste în regiunea Sahel din Africa Centrală şi de Vest.

Baza militară a Franţei din capitala Nigerului, Niamey, a devenit însă ţinta protestelor antifranceze de la lovitura de stat din 26 iulie. Grupuri s-au adunat în mod regulat în stradă, în faţa acesteia, pentru a cere ieşirea trupelor staţionate în capitală. La un moment dat, în timpul unui protest cu zeci de mii de persoane, a fost tăiat gâtul unei capre îmbrăcate în culorile franceze şi au fost purtagte sicrie acoperite cu steaguri franceze.

Demonstranţii proruşi din Niamey au fluturat în schimb drapele ruseşti, ceea ce sporeşte temerile ţărilor occidentale că Nigerul ar putea urma exemplul Mali şi ar putea înlocui trupele lor cu luptători din Wagner.

Înainte de a muri într-un accident de avion, luna trecută, şeful mercenarilor ruşi Evgheni Prigojin a vorbit într-un clip postat pe reţelele sociale despre cum să facă Rusia mai mare pe toate continentele şi Africa mai liberă. Viitorul lui Wagner este însă neclar de la dispariţia sa.

Compania Wagner este, de asemenea, activă în Republica Centrafricană şi în Libia. Ţărle occidentale spun că este prezentă şi în Sudan, deşi Wagner neagă acest lucru.