Macron, nerăbdător să relanseze cuplul franco-german cu noul cancelar

Preşedintele francez Emmanuel Macron vrea să relanseze cât mai repede posibil cuplul franco-german cu viitorul cancelar Friedrich Metz în plină urgenţă pentru Europa, prinsă în capcana apropierii accelerate între Donald Trump şi Rusia, relatează France Presse.

"Suntem într-un moment istoric. S-ar putea să avem o convergenţă franco-germană mai puternică decât oricând", a declarat preşedintele francez unor jurnalişti după ce duminică a fost anunţată victoria creştin-democratului Friedrich Merz în alegerile legislative din Germania.

Emmanuel Macron l-a sunat pe Merz în aceeaşi seară din avionul care îl ducea la Washington pentru a încerca să-l convingă pe Donald Trump să menajeze Ucraina şi pe europeni în noua sa strategie de apropiere cu Vladimir Putin.

El l-a sunat şi pe cancelarul în exerciţiu Olaf Scholz, marele învins al acestor alegeri, care va rămâne în funcţie încă câteva săptămâni, timp în care succesorul său va forma noul guvern.

Relaţia nu a fost niciodată lină între cei doi lideri, preşedintele francez un apărător fidel al cauzei europene şi care nu ezită să treacă la acţiune, surprinzându-l adeseori pe omologul său german, taciturn şi puţin familiarizat cu Franţa.

Despre Ucraina, apărarea europeană, finanţarea UE, Olaf Scholz va fi fost întotdeauna cu un pas în urma lui Emmanuel Macron chiar dacă punctele lor de vedere s-au apropiat sub presiunea evenimentelor.

De duminică seara, Friedrich Merz a afişat poziţii mult mai tranşante, rupând cu transatlantismul intangibil al Germaniei de după 1945, virând spre Franţa.

Bătrânul continent trebuie să obţină "independenţa faţă de SUA", iar pentru aceasta să facă din consolidarea apărării sale o "prioritate absolută", a afirmat viitorul cancelar, care va vizita Parisul şi Varşovia imediat după preluarea mandatului.

"Ceea ce este sigur este că în domeniul apărării europene lucrurile vor merge mai repede şi mai departe cu el", susţine o sursă guvernamentală franceză.

"Mulţi speră că Germania va acţiona acum mai rapid şi va fi mai activă într-o serie de dezbateri", adaugă Camille Grand, expert pe lângă Consiliul european pentru relaţii externe (ECFR) şi fost secretar general adjunct al NATO.

"A consolida capacităţile de apărare europene, a vedea cum se poate apăra Europa cu mai puţină (sau fără) America, dezvoltarea unui plan pentru Ucraina care să nu fie ghidat de cererile americane, ci de interesele europene": foaia de parcurs este ca şi trasată, potrivit lui.

În acest context, preşedinţia franceză scrutează cu atenţie tot ce poate spune Friedrich Merz despre finanţarea cheltuielilor militare în Europa, care ar putea implica o îndatorare comună, ceea ce Berlinul a considerat până acum de neconceput.

Friedrich Merz evocă şi necesitatea de a reflecta la o descurajare europeană care să se sprijine pe cele două puteri nucleare europene, Franţa şi Regatul Unit, un subiect de asemenea tabu în Germania, aflată sub umbrela americană.

"Cultura lui Friedrich Merz şi contextul internaţional fac din această alegere o oportunitate pentru Franţa. Dar pentru aceasta trebuie acţionat rapid", spune Paul Maurice, expert la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale (Ifri).

"Crearea unei coaliţii poate lua timp şi nu ştim care va fi situaţia politică în Franţa peste trei luni", a declarat el pe canalul Public Senat.

Germania priveşte cu mai multă circumspecţie instabilitatea politică din Franţa de la alegerile din 2024 şi creşterea deficitelor publice în creştere din ţara vecină.

Motorul franco-german, atât de des lăudat încă din perioada postbelică şi de la începuturile construcţiei europene, nu mai este nici el atât de exclusivist.

Apar alţi actori-cheie, cum ar fi Polonia în Europa de Est, şi chiar un front pro-Trump întruchipat de Giorgia Meloni în Italia şi Viktor Orban în Ungaria.

"Francezii ştiu bine că 'leadership-ul' nu mai poate veni doar de la Paris şi Berlin şi că, pentru a fi eficient, trebuie implicaţi mulţi alţi lideri", notează Camille Grand.