Două asociaţii de magistraţi, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, îşi exprimă îngrijorarea, într-un comunicat, după ce trei judecători militari au reclamat la Consiliul Superior al Magistraturii că un serviciu secret ar fi încercat să acceseze reţeaua informatică a instanţei fără drept, însă ar fi ajuns să fie tot ei cercetaţi disciplinar, potrivit G4Media.
Cele două asociaţii de magistraţi susţin că "în lipsa unor dispoziţii legale, un serviciu de informaţii nu are dreptul să acceseze informaţii nepublice şi care nu fac obiectul sferei sale de competenţă, stocate în sistemul informatic al unei instanţe" şi atrag atenţia că magistraţii care au, potrivit legii, calitatea de avertizori în interes public şi nu pot fi sancţionate.
"Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie au luat act cu îngrijorare de următoarea situaţie relatată în presă:
Trei judecători militari de la Curtea Militară de Apel Bucureşti s-au adresat Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând instituţiei să dispună verificări cu privire la posibila afectare a independenţei şi imparţialităţii, prin faptul că o echipă din cadrul Direcţiei Contrainformaţii şi Securitate Militară, aflată în exercitarea unui control pe linie de protecţie a informaţiilor clasificate, a încercat să acceseze şi reţeaua informatică neclasificată a instanţei, din care fac parte calculatoarele folosite de judecători şi grefieri, lovindu-se de opoziţia fermă a celor trei judecători, care, faţă de lipsa unei baze legale şi faţă de caracterul confidenţial al anumitor informaţii stocate în această reţea, ar fi refuzat să se conformeze dispoziţiei verbale a preşedintelui instanţei.
În urma acestui demers, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii ar fi solicitat Inspecţiei Judiciare să efectueze atât verificări în sensul celor solicitate, cât şi verificări cu privire la săvârşirea de către cei trei judecători a abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004 ("nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente").
Ca urmare a acestei situaţii, asociaţiile reamintesc faptul că principiul independenţei justiţiei este recunoscut la nivel internaţional ca principiu fundamental într-un stat de drept şi că, potrivit art.124 alin.3 din Constituţie, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, fără ca legea fundamentală să facă vreo distincţie între activităţile cu caracter judiciar şi cele cu caracter administrativ desfăşurate de aceştia.
De asemenea, precizăm că, întrucât Curtea Militară de Apel Bucureşti este o instanţă penală, o parte din informaţiile stocate în sistemul său informatic au un caracter nepublic, aspect prevăzut expres în Codul penal (cum ar fi cele care privesc măsuri de supraveghere tehnică şi orice şedinţe de judecată nepublice), o altă parte din informaţii constituie acte în curs de redactare, nedestinate publicităţii în această fază, iar altele reprezintă date cu caracter personal la care accesul poate fi permis doar în condiţiile legii.
Atât instanţele, cât şi serviciile de informaţii, îşi desfăşoară activitatea în baza legii. În consecinţă, în lipsa unor dispoziţii legale, un serviciu de informaţii nu are dreptul să acceseze informaţii nepublice şi care nu fac obiectul sferei sale de competenţă, stocate în sistemul informatic al unei instanţe. O conduită contrară poate conduce la ideea unei imixtiuni a unui serviciu de informaţii în sfera justiţiei, ceea ce constituie un pericol potenţial faţă de independenţa acesteia.
Totodată, remarcăm faptul că nerespectarea dispoziţiilor ori a deciziilor cu caracter administrativ trebuie să aibă un caracter "nejustificat". Pentru a fi în prezenţa unei nesocotiri a deciziilor/dispoziţiilor cu caracter administrativ ale conducătorului instanţei este necesar ca acestea să aibă, în primul rând, o formă scrisă, să fie "în conformitate cu legea", iar orice obligaţii cu caracter administrativ trebuie să fie "prevăzute în lege sau regulamente". De altfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi Legii nr. 317/2004, în domeniul justiţiei nu se pot adopta regulamente prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.
În final, atragem atenţia asupra prevederilor Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, în special cu privire la prevederile art. 5 lit. g, art. 6 şi art. 7 din această lege, din care rezultă că persoanele încadrate în autorităţi publice care semnalează încălcări ale legii de către persoanele menţionate la art. 1 şi 2, în privinţa accesului la informaţii, prevăzute de lege ca fiind abateri disciplinare, contravenţii sau infracţiuni, au calitatea de avertizori în interes public, beneficiază de prezumţia de bună-credinţă, în condiţiile art. 4 lit. h, până la proba contrară şi nu pot fi sancţionate pentru aceasta, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancţiuni inechitabile şi mai severe pentru alte abateri disciplinare.", se arată în comunicatul asociaţiilor.