Mai multe asociaţii civice cer Parlamentului asigurarea unui proces legislativ transparent privind legile justiţiei

Mai multe organizaţii civice solicită Parlamentului, într-o scrisoare deschisă, asigurarea unui proces legislativ transparent în ceea ce priveşte legile justiţiei, solicitarea avizului Comisiei de la Veneţia "şi aşteptarea acestuia", păstrarea unor prevederi existente referitoare la Poliţia judiciară, informează news.ro.

"Adoptarea unor noi legi ale justiţiei de către Parlament trebuie să rezulte într-un cadru legislativ cu privire la sistemul judiciar care să repare derapajele din perioada 2017-2019 şi să asigure independenţa şi eficienţa acestuia", arată semnatarii scrisorii.

Scrisoarea este include "solicitări esenţiale" în ceea ce priveşte transparenţa procesului legislativ, cât şi cu privire la conţinutul legilor justiţiei.

Astfel, semnatarii scrisorii cer asigurarea unui proces legislativ transparent, afirmând că lucrările Comisiei parlamentare comune cu privire la legile justiţiei trebuie să fie deschise societăţii civile astfel încât rezultatele să răspundă aşteptărilor venite dinspre o parte cât mai mare a societăţii.

De asemenea, se cere solicitarea avizului Comisiei de la Veneţia şi aşteptarea acestuia.

"Guvernul şi-a asumat expres prin programul de Guvernare 2021-2024 că proiectele de legi ale justiţiei vor fi supuse avizului Comisiei de la Veneţia înainte de a fi adoptate de Parlament. Analiza făcută de specialiştii Comisiei de la Veneţia ar reprezenta o garanţie obiectivă că textele propuse răspund într-adevăr obiectivelor asumate", argumentează reprezentanţii ONG-urilor.

Alte solicitări se referă la păstrarea prevederilor existente cu privire la poliţia judiciară din Legea privind organizarea judiciară până la adoptarea unei legi speciale cu privire la poliţia judiciară, întrucât crearea unui vid legislativ ar avea un efect negativ asupra capacităţii parchetelor în investigarea infracţiunilor, dar şi la faptul că adoptarea unor noi legi ale justiţiei de către Parlament trebuie să rezulte într-un cadru legislativ cu privire la sistemul judiciar care să repare derapajele din perioada 2017-2019 şi să asigure independenţa şi eficienţa acestuia.

"Unele dintre amendamentele propuse nu doar că nu rezolvă problemele apărute în perioada 2017-2019, dar întorc sistemul judiciar românesc la standarde din perioada de pre-aderare", susţin semnatarii scrisorii deschise.

Redăm integral scrisoarea:

"În contextul începerii dezbaterilor proiectelor justiţiei în Comisia comună pentru legile justiţiei din Parlament, am transmis astăzi alături de mai multe organizaţii neguvernamentale o scrisoare deschisă adresată Parlamentului cu câteva solicitări esenţiale atât în ceea ce priveşte transparenţa procesului legislativ, cât şi cu privire la conţinutul legilor.

Stimate domnule Preşedinte al Comisiei comune pentru legile justiţiei

Stimată doamnă Preşedinte interimar al Senatului României,

Stimate domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,

România şi-a asumat ca actualele proiecte de legi ale justiţiei să repare problemele create prin amendamentele aduse în perioada 2018-2019. Modificările din 2018-2019 au fost criticate dur de partenerii externi ai României nu numai pe conţinut, ci şi din perspectiva lipsei de transparenţă a procesului legislativ parcurs în Parlament. Este important ca actualul proces de reformă să nu repete greşelile trecutului.

În acest sens, organizaţiile semnatare vă adresează următoarele solicitări cu privire la noile proiecte de legi ale justiţiei:

Asigurarea unui proces legislativ transparent. Guvernul şi Ministerul Justiţiei nu au considerat necesare organizarea unor dezbateri publice cu privire la versiunea din 2022 a proiectelor de legi. Lucrările Comisiei parlamentare comune cu privire la legile justiţiei trebuie să fie deschise societăţii civile astfel încât rezultatele să răspundă aşteptărilor venite dinspre o parte cât mai mare a societăţii. Cele peste 600 de articole ale proiectelor de legi şi viitoarele amendamente introduse trebuie să fie parcurse conform unui calendar transparent şi care să permită dezbateri reale cu privire la impactul pe care acestea îl vor avea asupra sistemului judiciar.

Solicitarea avizului Comisiei de la Veneţia şi aşteptarea acestuia. Guvernul şi-a asumat expres prin programul de Guvernare 2021-2024 că proiectele de legi ale justiţiei vor fi supuse avizului Comisiei de la Veneţia înainte de a fi adoptate de Parlament. Analiza făcută de specialiştii Comisiei de la Veneţia ar reprezenta o garanţie obiectivă că textele propuse răspund într-adevăr obiectivelor asumate. Odată cerut acest aviz, Parlamentul ar trebui să adopte legile după ce opinia Comisiei de la Veneţia este publicată.

Păstrarea prevederilor existente cu privire la poliţia judiciară din Legea privind organizarea judiciară până la adoptarea unei legi speciale cu privire la poliţia judiciară. Crearea unui vid legislativ ar avea un efect negativ asupra capacităţii parchetelor în investigarea infracţiunilor. În plus, o viitoare lege specială ar trebui să ţină cont de angajamentul asumat prin Programul de guvernare 2021-2024 ca "în activitatea sa de organ de cercetare penală, poliţistul trebuie să aibă o singură linie de subordonare, şi anume subordonarea faţă de procuror".

Adoptarea unor noi legi ale justiţiei de către Parlamentul României trebuie să rezulte într-un cadru legislativ cu privire la sistemul judiciar care să repare derapajele din perioada 2017-2019 şi să asigure independenţa şi eficienţa acestuia, în acord cu standardele internaţionale existente în materie şi instrumentele internaţionale la care România este parte. Este vital ca în încercarea declarată de a elimina derapajele trecutului să nu ne întoarcem de fapt la standarde mai joase decât cele din perioada de pre-aderare. Unele dintre amendamentele propuse nu doar că nu rezolvă problemele apărute în perioada 2017-2019, dar întorc sistemul judiciar românesc la standarde din perioada de pre-aderare. Includem aici, cu titlu de exemplu, revenirea la practica rezervării funcţiilor de conducere pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi eliminarea procedurilor competitive pentru ocuparea funcţiilor de conducere în instanţe şi parchete (cu excepţia celei de conducător al structurii respective). Aceste mecanisme au fost eliminate din legislaţie încă din 2005 tocmai în contextul negocierilor de aderare la UE.

Vă asigurăm de deschiderea organizaţiilor semnatare la dialog constructiv şi transparent în ceea ce priveşte adoptarea unui cadru legislativ cu privire la sistemul judiciar care să asigure independenţa şi eficienţa acestuia şi ne arătăm încă o dată disponibilitatea de a participa la lucrările comisiei comune pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei.

Asociaţia Expert Forum, ActiveWatch, Funky Citizens, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile - FDSC, Centrul Român de Politici Europene - CRPE, Centrul pentru Inovare Publică, Asociaţia CIVICA, Centrul FILIA, Asociaţia VedemJust, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Comunitatea Declic, Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, Asociaţia Rise OUT, PATRIR".