MAI POATE FI REDUS CONTROLAT GRADUL DE ÎNDATORARE AL FIRMELOR? Datoriile companiilor nefinanciare au atins un nou record în 2018

Ultimul raport Global Debt Monitor de la Institute of International Finance (IIF) arată continuarea procesului de acumulare a datoriilor la nivelul companiilor nefinanciare, în ciuda noii tendinţe de creştere a costurilor de finanţare.

Soldul global a ajuns la aproa­pe 75 de trilioane de dolari în T2 2018, după un avans de circa 6,6 trilioane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (vezi graficul 1).

Dinamica a fost determinată, la fel cum s-a întâmplat de la declanşarea crizei financiare globale, de creditul acordat companiilor nefinanciare din economiile emergente, care a crescut în această perioadă cu circa 4,5 trilioane de dolari, până la 32,6 trilioane, în condiţiile în care soldul creditului acordat companiilor din economiile dezvoltate a cres­cut cu 2,1 trilioane faţă de T2 2017, până la 42,3 trilioane de dolari.

După creşteri relativ apropiate până la mijlocul deceniului trecut, pornind de la niveluri diferite, creditul acordat companiilor nefinanciare din economiile emergente a intrat pe o traiectorie exponenţială de creştere, iar rezultatul a fost creşterea accelerată a divergenţei faţă de dinamica creditului acordat companiilor din economiile dezvoltate (vezi graficul 2).

Astfel, soldul creditului acordat companiilor nefinanciare din economiile emergente a crescut de peste 10 ori în perioada T1 1999 - T2 2018, în timp ce creditul acordat companiilor nefinanciare din economiile dez­voltate a crescut de 2,2 ori.

Raportul dintre datoria globală a companiilor nefinanciare şi PIB-ul global a fost de 92,3% în T2 2018, în condiţiile în care raportul de la nivelul economiilor emergente era de 94,6%, iar cel de la nivelul economiilor dezvoltate de 90,9%.

O analiză recentă de la IIF subliniază că principalele "motoare" ale creşterii datoriilor companiilor nefinanciare se găsesc în China şi Statele Unite. Datoriile companiilor nefinanciare din China au crescut cu aproape 3,8 trilioane de dolari în intervalul T2 2017 - T2 2018, până la 22,65 trilioane de dolari, iar datoriile companiilor americane au crescut, în acelaşi interval, cu 844 de miliarde de dolari, până la 14,8 trilioane.

Faţă de sfârşitul anului 2009, creditul acordat companiilor nefinanciare din China a crescut de 3,7 ori, faţă de T1 2005 creşterea a fost de circa 10 ori, iar în prezent nivelul său este echivalentul a circa 163% din PIB.

Cu toate acestea, analiştii de la IIF consideră că riscul asociat nu este foarte ridicat, în condiţiile în care companiile chineze dispun de rezerve ridicate de numerar.

Raportul mediu dintre datorii şi numerar este 2,1 pentru companiile listate la bursele din China, unul dintre cele mai scăzute la nivel global, în timp ce nivelul indicatorului este 3 pentru marile companii americane şi depăşeşte 4 în cazul companiilor cu o capitalizare bursieră mică şi medie. Din punct de vedere al acestui indicator, companiile din Canada, India şi Mexic se confruntă cu cele mai mari poveri ale datoriilor.

Raportul de la IIF mai arată că firmele mici şi mijlocii din Franţa şi SUA prezintă grade ridicate de îndatorare, iar la nivelul economiilor emergente pe primele locuri se află IMM-urile din India şi Indonezia.

Pe fondul tendinţei de creştere a dobânzilor, care încă se mai află la cote destul de apropiate de minimele istorice înregistrate anii trecuţi, companiile nefinanciare se confruntă cu dificultăţi tot mai mari pentru acoperirea cheltuielilor cu dobânzile.

O proporţie semnificativă a firmelor din Brazilia, Canada, SUA şi China se află în această poziţie, conform analizei de la IIF, iar cea mai gravă situaţie se înregistrează la peste o treime dintre firmele mici din Statele Unite, Franţa şi China.

În aceste condiţii, "o criză incipientă de lichiditate este deosebit de îngrijorătoare", după cum se arată în alt raport de la IIF, deoarece "există posibilitatea unei deteriorări abrupte a solvabilităţii, pe fondul declinului activităţii economice".

Din Japonia până în Germania, dar şi în economii europene considerate robuste şi dinamice, cum sunt cele din Suedia şi Elveţia, s-au înregistrat deja scăderi neaşteptate ale Produsului Intern Brut, pe fondul consolidării tendinţei de scădere a indicilor activităţii, atât în industrie cât şi în servicii, de la începutul acestui an, conform datelor de la Markit Economics.

De câteva zile s-au aprins "beculeţele" de avertizare şi pe tabloul de bord al economiei americane. În acest caz este vorba despre inversarea unor segmente din prima parte a curbei randamentelor, în condiţiile în care costurile de finanţare pentru 5 ani au coborât sub cele pentru 2 şi 3 ani. Diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor guvernamentale de 10 şi 2 ani a ajuns până la 10 puncte de bază, cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani.

Acum este de înţeles de ce bancherii, directorii executivi sau investitorii fac apel la "înţelegere" din partea marilor bănci centrale şi cer măcar o temperare a ritmului de creştere a dobânzilor de politică monetară.

Dar dacă este prea târziu chiar şi pentru aşa ceva, iar reducerea controlată a gradului de îndatorare al companiilor nefinanciare nu mai este posibilă?