English
Într-o democraţie cetăţenii sunt chemaţi la urne pentru a-şi alege conducătorii. Pe fondul unor situaţii economice şi financiare dificile, alegerile pot fi câştigate de aşa-numiţii populişti, care reflectă tocmai nemulţumirea maselor în faţa politicilor fiscale şi monetare "înţelepte" din perioada anterioară.
În funcţie de cât de mult "derapează" populiştii de la politicile anterioare sau de cât de virulente sunt atacurile la adresa unor "vaci sacre", în categoria cărora intră şi băncile centrale, mecanismele de autoapărare ale "sistemului" se activează.
Un astfel de exemplu este oferit de "mazilirea" lui Silvio Berlusconi din funcţia de premier al Italiei în perioada crizei datoriilor suverane din Europa.
Informaţiile apărute atunci, conform cărora Banca Centrală Europeană a manipulat randamentele titlurilor de stat, astfel încât să împingă Italia către default, au fost catalogate, iniţial, în clasa teoriilor conspiraţiei.
Ulterior, Corriere della Sera a publicat o scrisoare secretă trimisă de conducătorii BCE către guvernul Berlusconi, unde erau prezentate politicile economice care trebuiau urmate.
În cartea de memorii a lui Timothy Geithner (n.a. "Stress Test: Reflections on Financial Crises"), pe atunci Secretar al Trezoreriei SUA, se arată că autorităţile europene au cerut ajutor celor de la Washington pentru forţarea demisiei lui Berlusconi, după cum se arată într-un articol Reuters din luna mai 2014.
Acum scandalul este mult mai mare, deoarece vine din Statele Unite, iar cel "însemnat" pentru eliminare este Donald Trump.
Un fost oficial de rang înalt al Federal Reserve, William Dudley, care a fost preşedintele celei mai influente divizii a băncii centrale americane, Federal Reserve Bank of New York, între 2009 şi 2018, a scris recent un editorial pentru Bloomberg, "The Fed Shouldn't Enable Donald Trump".
Acolo se arată că "banca centrală trebuie să refuze cooperarea pentru dezastrul economic care se prefigurează", respectiv să nu relaxeze politica monetară pentru compensarea efectelor negative ale războiului comercial dintre China şi SUA.
"Dacă obiectivul primordial este o economie sănătoasă, atunci Federal Reserve ar trebui să refuze cooperarea", scrie cel care a fost economist-şef la Goldman Sachs între 1986 şi 2007.
În opinia sa, dacă Fed-ul va reduce dobânda de politică monetară l-ar putea încuraja pe preşedintele Trump să escaladeze războiul comercial, ceea ce ar conduce la creşterea riscului recesiunii.
Federal Reserve ar putea merge chiar şi mai departe, prin "declaraţia explicită că nu va contribui la salvarea unei administraţii care ia decizii greşite privind relaţiile comerciale".
Cea mai gravă afirmaţie vine, însă, aproape de sfârşitul articolului de la Bloomberg. "Există şi argumente pentru a considera că inclusiv alegerile intră în aria de interes a Federal Reserve", a scris William Dudley, deoarece "realegerea lui Trump prezintă o ameninţare pentru economia SUA şi cea globală, pentru independenţa Federal Reserve şi a capacităţii sale de a-şi îndeplini obiectivele de inflaţie şi angajare a forţei de muncă".
Concluzia lui Dudley este că "oficialii Federal Reserve trebuie să se gândească la modul în care deciziile lor vor afecta rezultatul politic în 2020".
Reacţiile critice nu au întârziat să apară. Într-o analiză a lui Michael Every, economist la Rabobank, se arată că implicaţiile unui astfel de apel sunt năucitoare.
"Avem un fost oficial al Fed-ului care face lobby pe lângă actuala conducere pentru a submina economia în mod deliberat şi a forţa schimbarea politicii de către un preşedinte ales sau a forţa pierderea alegerilor de către acesta", subliniază Every.
Lawrence Summers, profesor la Harvard şi fost Secretar al Trezoreriei SUA, l-a atacat puternic pe fostul bancher de la Goldman Sachs, precizând că "ar putea fi considerate cel mai puţin responsabile declaraţii ale unui fost oficial din ultimele decade".
Extrem de virulentă a fost şi reacţia conducerii editoriale a cotidianului Wall Street Journal, care a subliniat că "politica monetară trebuie să se concentreze asupra preţurilor, nu asupra comerţului".
În opinia editorilor WSJ, "Dudley a lansat, practic, un apel către Fed pentru a se alătura Rezistenţei", în condiţiile în care fostul preşedinte al celei mai puternice divizii regionale a Federal Reserve, a scris că "există şi argumente pentru a considera că inclusiv alegerile intră în aria de interes a Federal Reserve".
Se pare că totul intră, mai nou, în aria de interes a celei mai importante bănci centrale din lume, mai puţin responsabilitatea pentru acţiunile sale. Şi aici este tot vina politicienilor.
Chiar dacă Dudley ar fi fost un sfânt, în loc să ocupe postul de preşedinte al Federal Reserve Bank of New York după ce a fost economist-şef la Goldman Sachs, "sfaturile" sale pentru foştii colegi din sistemul Federal Reserve nu sunt justificate.
Cum poate fi cerut politicienilor să respecte independenţa băncii centrale, când autorităţile de politică monetară iau decizii care duc la subminarea unor politici economice?
Dar William Dudley nu a fost un sfânt. Editorialul din WSJ aminteşte că în paginile sale au fost puse sub semnul întrebării "motivaţiile politice ale domnului Dudley", în condiţiile în care a susţinut achiziţia obligaţiunilor guvernamentale în perioada administraţiei Obama pentru facilitarea cheltuielilor prin creşterea deficitului bugetar, a solicitat intervenţia pe pieţe a Fed-ului pentru susţinerea pieţei imobiliare şi menţinerea dobânzilor la un nivel scăzut cât mai mult posibil.
"Prin ceea ce a scris acum, domnul Dudley a confirmat faptul că vede banca centrală ca pe un agent al Partidului Democrat", este concluzia editorialului din WSJ.
Îndemnurile fostului oficial al Federal Reserve au generat şi o serie de reacţii politice, care pot avea implicaţii profunde pentru statutul băncii centrale americane.
Senatorul republican Thomas Tillis, care a cerut Comitetului Bancar din Senat să lanseze o anchetă cu privire la "natura independenţei Federal Reserve şi a pericolului ca această instituţie să adopte măsuri fără precedent pentru implicarea în alegerile prezidenţiale", după cum scrie Zerohedge.
Un comunicat de presă al băncii centrale americane arată că "deciziile Federal Reserve sunt ghidate exclusiv de mandatul primit de la Congres privind menţinerea stabilităţii preţurilor şi angajarea maximă a forţei de muncă", iar "considerentele politice nu joacă absolut niciun rol".
Aşa să fie oare, mai ales în condiţiile în care preşedintele Donald Trump se pregăteşte, pe fondul prognozelor tot mai alarmante privind o recesiune în SUA, să transforme Fed-ul în singurul ţap ispăşitor?
Dar este meritat acest rol pentru Federal Reserve? Cu prisosinţă, mai ales că nu este rol ci vinovăţie reală, după cum arată profesorul Scott Sumner, de la George Mason University, într-un editorial recent din Washington Post.
"Dacă şi când va începe recesiunea, nu va fi vina lui Trump", scrie profesorul Sumner, deoarece "războiul comercial afectează doar o mică parte a economiei", iar "preşedinţii nu au o influenţă aşa de mare asupra ciclurilor economice"
"Politica monetară a Federal Reserve, controlul masei monetare şi dobânzile determină creşterile şi scăderile pe termen scurt ale economiei", subliniază profesorul de la George Mason University.
Din fericire pentru Fed, adevăratele consecinţe ale politicilor sale nu sunt percepute la adevărata lor dimensiune de către publicul american, deşi unul dintre principalele efecte l-a reprezentat schimbarea majoră şi neaşteptată de la Casa Albă.
În aceste condiţii, oare va găsi ecou îndemnul lui William Dudley în sediul central al băncii din Washington, astfel încât să fie încercată repararea "greşelii" numite Donald Trump şi să fie evitată asumarea oricărei responsabilităţi?
"Există şi argumente pentru a considera că inclusiv alegerile intră în aria de interes a Federal Reserve". (William Dudley, fost preşedinte al Federal Reserve Bank of New York)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. D.J Trump un gigant greu de doborat
(mesaj trimis de Qanon în data de 30.08.2019, 07:13)
Acest Dudley indeamna FED sa faca tot ce este posibil ca SUA care are crestere economica, in pofida dobanzilor mari, ca SUA sa intre in recesiune. Agenda globalista, pe care Trump a deranjat-o masiv, si pe care bamksterii incearca sa o mai salveze, are un singur scop dictatura globala a bancilor asupra politicienilor, natiunilor si economiei.
Trump se pare ca va intra in istorie ca cel mai puternic si iubit presedinte american, iar partidul democrat isi demasca socialismul absurd si globalist.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.08.2019, 07:55)
Dudley ori este un naiv (ca sa ma exprim politicos) , ori a intrat in campanie electorala. SUA au dreptul sa-si renegozieze pozitia fata de China. Acolo exista multe probleme nerezolvate, atat probleme comerciale, dar mai ales probleme de protectie a proprietatii intelectuale si probleme geostrategice. De chestionat , este modalitatea in care Trump negociaza , iar mie mi se pare un foarte slab negociator. Sa bati cu pumnul in masa si sa-ti jignesti partenerul este o modalitate primitiva de negociere. Geniul stabil trebuie sa invete ca poti negocia dur , chiar daca esti politicos si zambesti amabil.
In acest context , FED trebuie sa sprijine, intr-un mod echilibrat, politica economica a guvernului. Pe de alta parte si inflatia persistenta mica nu justifica dobanzi mari de referinta. Mai este si competitia cu celelalte banci centrale. Mai este si faptul ca dolarul revine in atentia investitorilor ca moneda de refugiu in defavoarea euro, ceea ce pune presiune pe aprecierea dolarului. Ce imi pare mie rau este ca FED nu continua politica de reducere a activelor bilantiere. Pacat ca nu profita de contextul bun , economia in stare buna, reducerea dobanzilor, precum si de faptul ca exista o cerere foarte buna pentru bondurile si activele financiare americane.
Politica asta cu aruncat bani din elicopter , pe care BCE vrea din nou sa o porneasca, pe langa faptul ca este extrem de riscanta, nu este aproape deloc eficienta. Banii nu ajung unde trebuie . Dar , in sfarsit, ii inteleg ,EU si moneda euro se afla intr-o situatie fragila. Interesanta mi s-a parut acum cateva zile , stirea din CNBC , in care se spune ca Banca Centrala a Norvegiei recomanda Fondului Suveran sa investeasca mai mult in SUA in detrimentul EU , in contextul in care , oricum , din 2012 au scazut investitiile in EU de la 50% la 34% in 2018, iar activele investite in SUA erau in 2018 deja la 43% din total. Ei spun ca singurul motiv (?) pt acest lucru sunt randamentele mai mari care se pot obtine in America de Nord, dar eu cred ca este mai mult decat atat. Parerea mea este ca lumea incepe sa se teama de fragilitatea zonei euro si de faptul ca nu exista un leadership politic real. Orice recesiune sau criza mai puternica , pot scoate multe schelete din dulap in zona euro si in EU , pe care nu-mi face nici placere sa o numesc Turnul Babel.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Qanon în data de 30.08.2019, 08:45)
Aveti perfecta dreptate. Trump este arogant si manifesta o anumita superioritatea "geniului stabil care joaca sah in 4D, dar a reusit sa incheie o serie de razboaie si sa stinga tot felul de conflicte, pe care le-au inceput clovnii dinaintea lui"si sa creasca economia SUA.
Din pacate EU a adoptat o directie anitrump si antimultilateralista care combinata cu noua politica economica care include masurile conexe "green deal-ului" conduce Germania spre recesiune. Schimbarile climatice exista, dar pentru orice om de stiinta cat de cat echipat la mansarda, acestea nu au o singura cauza majora,adica emisia de CO2. Dar acest narativ, caci teorie nu se poate numi, prosteste tineretul, suprataxeaza cetateanul mic si omoare majoritatea motoarelor de crestere si dezvoltare ale unei tari. Este pacat, mare pacat de EU. Se pare ca Merkel a renuntat la pozitia ei de Gica contra in ceea ce-l priveste pe Trump si l-a invitat in Germania.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.08.2019, 13:30)
Trump n-a rezolvat si nu va rezolva niciun conflict. Cu Correa de Nord n-a rezolvat si nici nu va rezolva nimic. Economia SUA creste deja din perioada Obama, si Obama a avut de rezolvat niste probleme grele incepand cu 2008. Nu va rezolva nimic nici cu Rusia ( are evident o slabiciune aparte fata de fratele Putin) si nu va rezolva nimic nici cu China.
A introdus niste stimulente puternice in economie (a redus impozitele corporatiilor in dec 2017) intr-un moment in care nu era nevoie, si acum le cere corporatiilor sa se intoarca in SUA , cand somajul este la minimul ultimilor 50 de ani si nu se mai gaseste mana de lucru. Acum 2 luni se rastea la Maduro si dupa o conversatie de o ora cu tovarasul Putin si-a schimbat cu 180 grade opiniile in legatura cu situatia din Venezuela, ba chiar a inceput sa se rasteasca la secretarul de stat american si la consilierul de securitate ca de ce fac amenintari cu interventia armata la adresa lui Maduro.
Trump este doar un individ superficial si care da din gura cu foarte mult talent. Este fermecator cand vorbeste, desi jumatate din ceea ce spune sunt tampenii si cealalta jumatate sunt sunt adevaruri extrem de simple, atat de simple incat prostimea crede ca Trump are solutii. Hai sa fim seriosi.
Cred ca actorul Woody Harrelson i-a facut cea mai buna descriere cand a spus ca o cina de acum 10 ani cu Trump a fost dea dreptul „brutala”. Individul a monopolizat discutia si 2 ore n-a vorbit decat despre propria persoana.
1.4. MSM (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Qanon în data de 30.08.2019, 15:46)
Constat ca faceti parte din categoria "nevertrumper". Nici o problema. Cresterea economica lasata de Obama in 2016, dupa ce acesta a complotat impreuna cu FBi, Mi6, Five Eyes, si altii sa-l darame pe Trump in cazul in care ar castiga, a fost de 1.6%, la o rata a dobanzilor de 0.25%. DJ Trump a realizat la o rata de refinantare a FED, care in 2017 a crescut de la 0.25% la 1.5% o crestere economica de 2.3% si in 2018 la o rata de refinantare a FED de la 1.5% la 2.5% o crestere economica de 2.9%.
Se pare ca Trump a avut solutii si in ceea ce priveste inchiderea teatrelor de operatiuni ale SUA, in desfiintarea ISIL dupa cum il numea Obama. Obama, cu tot cu Nobelul pentru Pace, are pe constiinta sa intelectuala vreo 2.5 milioane de morti si 65 milioane de refugiati, DJ Trump nu prea are cu ce sa lauda in aceasta directie.
Daca in perioada lui Obama vreo 11 milioane de imigranti ilegali se plimbau nestingheriti prin SUA, facand sa creasca rata de exploatare sexuala a minorilor, s-o spunem pe aia dreapta, pedofilia, DJ Trump a desfiintat pana acum doua retele monstruoase de pedofilie si exploatare sexuala, respectiv NXium si Jeoffrey Epstein, iar pana acum au fost trimisi in judecata si condamnati 1900 de pedofili din "inalta societate"
MIscarea "me too"??? ..oare .cand au prins doamnele abuzate curaj???
Cu candidatii partidului democrat, programele socialiste pe care ;e propun si obsesia lor de a-l demola pe Trump, americanii nu vor avea in 2020 decat o singura solutie...sa-l realeaga pe DJ Trump
2. fără titlu
(mesaj trimis de Alexandru Anton Cretu în data de 30.08.2019, 11:24)
Calin, cu respect pentru articolele tale, imi permit sa raspund pentru am fost colegi de facultate si pentru ca sunt ancorat in politicile economice americane, avand mici investitii pe piata americana:
- Acest Dudley fiind un "fost" are si el o opinie personala, tocmai in spiritul libertaii pe care se clameaza ca el o ataca, are dreptul de pe margine la opinie. N-am auzit pe Jay Powell, actualul leader FED sa spuna nimic despre Trump ori despre alegeri, desi a fost atacat de multe ori in stilul murdar caracteristic al lui Trump, care incerca sa-l dea jos, desi nu are competenta...
- "Cum poate fi cerut politicienilor să respecte independenţa băncii centrale, când autorităţile de politică
monetară iau decizii care duc la subminarea unor politici economice?"
Aceasta afirmatie este rauvoitoare...tocmai razboiul tarifelor pornit de Trump este estimat ca poate avea efect intre 0.6 si 1.5% din PIB. Cum ar putea FED sa submineze cand ea are la dsipozitia doar ratele dobanzilor pe termen scurt si QE?! Mai mult, FED e prinsa intr-o pozitie ingrata acum si iata ca s-a adaptat si a inceput scaderea ratelor dobanzilor (cu 0.25% evident, cum ar fi putut macar sa se gandeasca un economist normal la o scadere dint-odata cu 1% cum a cerut Trump??)
- Afirmatia facuta de un anonim cum ca "Trump este cel mai iubit presedinte american" este FALSA, in ultimele sondaje este clar in scadere, sub candidatii democrati, cum ai putea macar sa-l compari cu Obama?
- "Democratii au un socialism absurd si globalist" Chiar asa sunt democratii? "Socialismul absurd" clamat a facut ca piata americana sa se comporte mai bine in medie in perioadele administratiilor democrate...si sa intelegem ca "globalismul" o fi o sursa de rele si de fapt solutia este "prrotectionismul" si "izolationalismul" lui Trump sau Boris Johnson?! Dincolo de o anumita tenta rasista, sa ne amintim (sau sa aflam pentru cei care nu stiu) ca exact acelasi protectionism (combinat culmea, cu lipsa de instrumente a...FED) a dus la cel mai mare cataclism economic din istorie 1929 - 1933? Si deja se vad semnele si din inceputurile a ceea ce vor sa faca Trumop sau Johnson...
3. nu trump e riscul!
(mesaj trimis de Vali în data de 01.09.2019, 08:59)
riscul pentru sua nu e trump.
riscul e ruperea tesaturii sociale si scaderea pana sub nivelul de avarie a coeziunii sociale in sua.
trump e un simpatic idiot util pentru rusia (asta daca nu e direct spion plantat la varful sua).
indiferent cine va iesi in 2020 (nu asta e miza) vor fi miscari violente de strada , o parte contestand alta parte.
vad morti si raniti pe strada, fumigene zburand, gloante de cauciuc. miscari de strada mari in sua dupa alegerile din 2020.
nu trump e riscul.
demolarea coeziunii sociale in sua e riscul.
4. Big picture
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 01.09.2019, 11:36)
Când iei la bani mărunți imaginea de ansamblu te pierzi în amănunte de genul Trump, Putin, Draghi, etc.
Când gândești macro te uiti la datele mari: Bretton Woods, 1971, 1973, 1981, 2008, etc. Și urmărești și reacțiile "politicului". Singurul răspuns corect este deresponsabilizarea făcută cu mâna altuia, a politicianului.
Aveau englezii o vorbă extrem de concludentă: urmărește banii!