Mandatul Consiliului BVB se apropie de final

Mandatul actualului Consiliu de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) se va încheia la finele lunii ianuarie a anului viitor, după o perioadă de patru ani în care conducerea pieţei noastre de capital a avut câteva rezultate notabile dar şi o nereuşită majoră.

Radu Hanga, actualul preşedinte al BVB, spunea într-un interviu pe care ni l-a acordat în noiembrie 2019: "Obiectivul cheie pentru noul Consiliu de Administraţie îl va constitui creşterea vizibilităţii Bursei de Valori Bucureşti ca sursă de finanţare pentru dezvoltarea companiilor locale sau străine active în România. Când vorbesc despre creşterea vizibilităţii mă gândesc atât la antreprenori cât şi la comunitatea de investitori pe care ne dorim să o dezvoltăm".

Este dificil de cuantificat "vizibilitatea", dar în mandatul actualului Consiliu al BVB piaţa noastră de capital a funcţionat într-o anumită măsură drept mecanism de finanţare pentru companiile private şi pentru stat.

• Listarea Hidroelectrica doar la BVB, vitalizarea Pieţei AeRO, titlurile de stat Fidelis

Transport Trade Services, One United Properties, Aquila şi Hidroelectrica sunt cele patru listări importante din Piaţa Principală a BVB în ultimii patru ani, dintre care doar două (One şi Aquila) au ridicat bani de la investitori înaintea venirii în piaţă. În plus, din când în când câte o companie deja listată mai face o majorare de capital. E puţin, dar în mandatul Consiliului anterior niciuna dintre principalele listări nu a fost precedată de o ofertă prin care s-a ridicat capital din piaţă, ci acţionarii au vândut pachete deja existente.

Listarea Hidroelectrica este, fără discuţie, evenimentul principal de la BVB din ultimii doi-trei ani. Franklin Templeton şi Statul Român au principalele merite în lansarea ofertei, dar cu siguranţă că BVB a avut rol important în cea mai mare listare din istoria pieţei noastre. Oferta s-a realizat doar la Bucureşti, în urma demersurilor autorităţilor şi a altor stakeholderi români importanţi (între care şi BVB), valoarea operaţiunii ridicându-se la peste 1,9 miliarde de euro, sumă imensă pentru standardele pieţei noastre de capital.

"IPO-ului Hidroelectrica a dovedit că nicio companie din România nu mai poate fi considerată prea mare pentru a se putea lista la bursa din Bucureşti", spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), într-un articol publicat în ultimul newsletter al Asociaţiei.

Prin dimensiune şi faptul că a fost suprasubscrisă, oferta Hidroelectrica a arătat că la BVB există cerere din partea investitorilor, dar prea puţină ofertă nouă de calitate.

Piaţa AeRO, care în primii cinci ani de la lansarea în 2015 aproape nu a contat, şi-a îndeplinit, mai ales în 2021, rolul de facilitator al finanţării companiilor de dimensiuni relativ reduse. În acel an, dintre cele douăzeci de companii venite în piaţă (faţă de doar patru în 2019 şi 2020), şaptesprezece au strâns bani prin plasamente private. Au fost câteva vedete, companii din domenii de creştere nereprezentate la BVB, precum Arobs Transilvania Software, dar din păcate multe societăţi venite pe AeRO nu s-au ridicat la aşteptările investitorilor, iar unele nu ar fi avut ce să caute la BVB. E drept că emitenţii dintr-un astfel de Sistem Multilateral de Tranzacţionare sunt mai apropiaţi de zona capitalurilor de risc, dar o selecţie mai riguroasă ar fi fost necesară.

Emisiunile de obligaţiuni au devenit mai frecvente în ultimii ani la BVB. Au existat şi eşecuri, precum Vivre Deco, dar în ansamblu piaţa funcţionează, iar titlurile de stat Fidelis, care au adus mulţi investitori la BVB, reprezintă un mare plus pentru bursa noastră.

S-au făcut progrese, dat totuşi piaţa de capital încă nu reprezintă un canal important de finanţare a economiei. "Eu nu sunt convins că, în momentul de faţă, bursa are vreun rol în România, în dezvoltarea ţării", a spus profesorul de economie Radu Coşea, într-un interviu pulicat recent în ziarul BURSA.

• Numărul de investitori s-a triplat, dar din păcate sunt puţini activi

Numărul investitorilor de la Bursa de Valori Bucureşti s-a triplat în ultimii patru ani, după cum reiese din rapoartele Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI) şi Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

La finele lunii septembrie a acestui an erau cel mult 168.000 de investitori, potrivit datelor FCI, faţă de cei 55.000 din septembrie 2019. Creşterea a început odată cu pandemia (când platformele de tranzacţionare au înregistrat sporiri record ale numărului de clienţi), fiind favorizată de posibilitatea deschiderii conturilor on-line, a listărilor titlurilor de stat Fidelis şi Hidroelectrica. Probabil că şi activităţile de promovare ale BVB au avut un rol în acest sens. Dar 70% dintre investitori au portofolii de sub 20.000 de euro, cu o valoare medie de 4.000 de euro, ceea ce este foarte puţin.

Numărul investitorilor activi este mult mai redus, la jumătatea anului fiind aproape 44.000 de conturi active la Societăţile de Servicii de Investiţii Financiare (SSIF), conform datelor ASF, faţă de circa 17.300 în septembrie 2019. Pentru iunie 2019, datale Autorităţii indică 15.700 de conturi active, adică aproape o triplare comparativ cu jumătatea acestui an.

Oricum am lua-o, în ultimii patru ani, numărul investitorilor de la BVB a crescut într-o măsură semnificativă, ceea ce sugerează o mai bună vizibilitate a bursei noastre.

• Valoarea tranzacţiilor de la BVB a depăşit-o pe cea a pieţei din Praga, dar rămâne sub cea de la Budapesta, piaţă mai mică decât a noastră

Creşterea numărului investitorilor se vede într-o oarecare măsură în lichiditatea BVB. În perioada 2016 - 2019, echivalentă în mare parte cu mandatul fostului Consiliu, valoarea medie zilnică a tranzacţiilor cu acţiuni listate în Piaţa Principală a fost de 42,3 milioane de lei (conform calculelor noastre realizate pe baza datelor BVB), iar de la începutul anului 2020 până în prezent de 60 milioane lei, dar pentru ultima perioadă valoarea este trasă în sus de listarea din vară a Hidroelectrica.

Creşterea lichidităţii se observă şi într-o poză regională. Rulajul cu acţiuni româneşti de la BVB l-a depăşit, în ultimele luni, pe cel al bursei din Praga, piaţă emergentă în categoria MSCI, conform datelor Federaţiei Europene a Burselor de Valori (FESE).

În octombrie, la BVB, rulajul mediu zilnic cu acţiuni locale a fost de 11,7 milione euro, faţă de 11,5 milioane euro în Cehia (în alte luni diferenţa a fost mult mai mare), în vreme ce la Budapesta valoarea tranzacţiilor s-a ridicat la 20 milioane euro pe zi. Varşovia, cu o medie zilnică de 304 milioane euro, este complet în altă ligă.

Listarea Hidroelectrica şi creşterea preţurilor acţiunilor, indicii BVB având în ultimii patru ani cea mai bună evoluţie dintre indicii pieţelor importante din regiune, a făcut ca bursa noastră să devină a doua ca mărime a capitalizării din Europa de Est şi a treia din Europa Centrală şi de Est.

În octombrie, capitalizarea BVB era de 40,2 miliarde de euro, peste cele ale burselor din Praga, de 31,9 miliarde şi 29,4 miliarde de euro. La Varşovia, capitalizarea se ridica la 170,4 miliarde euro, conform datelor FESE. Este o reuşită, dar faptul că o bursă precum cea din Budapesta, cu o capitalizare mai mică, are o lichiditate mai mare decât cea a pieţei noastră, arată carenţe structurale la BVB, reflectate printr-o intensitate a tranzacţionării slabă.

Cu toate că valoarea tranzacţiilor de la BVB rămâne redusă, datele ultimilor ani arată o îmbunătăţire, la care conducerea bursei noastre a avut cu siguranţă un rol major.

Alte ţinte menţionate de Radu Hanga în urmă cu patru ani şi care au fost atinse se referă la simplificarea raportării şi impozitării investitorilor sau acoperirea cu rapoarte de analiză a companiilor, sens în care bursa a lansat şi dezvoltat programul BVB Research Hub. De asemenea, trebuie menţionat că, în mandatul actualului Consiliu, piaţa noastră a devenit emergentă secundară FTSE, dar aici este vorba despre un proces mai îndelungat, includerea pe lista de monitorizare şi decizia agenţiei britanice fiind luată pe timpului vechiului board.

• Prima parte a anului viitor - noul termen menţionat de Adrian Tănase pentru operaţionalizarea CCP

Contrapartea Centrală este nereuşita majoră a conducerii executive a BVB şi implicit a Consiliului de Administraţie.

Proiectul CCP-ului, entitate menită să faciliteze relansarea pieţei derivatelor în ţara noatră şi a vânzărilor în lipsă, a fost aprobat de acţionarii bursei în noiembrie 2019. Conform planului iniţial, 2020 ar fi trebuit să fie primul an de funcţionare a Contrapărţii Centrale, iar în anul următor societatea ar fi trebuit să facă profit. Tot au apărut întârzieri, astfel încât în strategia de business a BVB pentru perioada 2021 - 2024 se menţionează anul 2022 drept obiectiv pentru lansarea pieţei de derivate.

Noul termen pentru operaţionalizarea CCP-ului a fost motivul pentru care Consilul BVB i-a prelungit cu un an, în decembrie 2021, mandatul de director general a lui Adrian Tănase. Dar Contrapartea Centrală nu a fost gata nici atunci, board-ul i-a prelungit iarăşi mandatul directorului BVB, CCP-ul iar nu a fost gata şi tot aşa.

"Sperăm ca pieţele de derivate să fie funcţionale în prima parte a anului viitor", a afirmat Adrian Tănase în octombrie acest an, într-o conferinţă.

Este o afirmaţie pe care tot o auzim de ani de zile şi poate că se va realiza la un moment dat. Până atunci, CCP-ul, care reprezintă cea mai mare investiţie din istoria bursei noastre, de cel puţin zece milioane de euro, are doar cheltuieli, nu produce venituri, iar piaţa noastră nu are instrumente derivate.

Lipsa de încredere este o altă problemă de care suferă piaţa noastră, dar aici principalul vinovat este ASF. Autoritatea a fost acuzată că închide ochii la abateri în ceea ce priveşte raportările, sancţionează discriminatoriu şi favorizează complice anumiţi actori ai pieţei. În zona asigurărilor lucrurile sunt şi mai grave, cu cei mai mari doi jucători din piaţa RCA în faliment. Niciodată ASF nu a avut o imagine prea bună, dar situaţia din ultimii ani a compromis complet instituţia, iar coaliţia de guvernare îl va înlătura pe Nicu Marcu de la conducerea Autorităţii.

Trăgând linie, există câteva plusuri importante în mandatul actualului Consiliu BVB şi un mare minus. Numărul investitorilor a crescut, lichiditatea s-a îmbunătăţit uşor, piaţa primară este mai dinamică şi, chiar dacă încă nu reprezintă un canal important de finanţare pentru economie, piaţa noastră de capital a demonstrat că dispune de resurse serioase. Este nevoie de ofertă de calitate.

Pe de altă parte, lipsa derivatelor, a vânzărilor în lipsă şi, implicit, imposibilitatea implementării unor strategii mai complexe, face din BVB o piaţă neatractivă pentru investitorii sofisticaţi, care pot accesa cu uşurinţă pieţe internaţionale.

Astăzi, acţionarii Bursei de Valori Bucureşti aleg noul Consiliu cu un mandat de patru ani, ce va începe în ianuarie-februarie anul viitor. Radu Hanga va fi reales în funcţia de preşedinte, conform surselor noastre. Prin urmare, este rezonabil să presupunem că se va merge pe continuarea proiectelor din ultimii ani. Pe lângă atragere de companii şi investitori, în esenţă este vorba despre intrarea în categoria pieţelor emergente MSCI şi operaţionalizarea Contrapărţii Centrale.

Cel puţin în cazul CCP-ului, rezultatul depinde numai de BVB.