MANDATUL DE DIRECTOR GENERAL AL LUI ADRIAN TĂNASE A AJUNS LA FINAL Iniţierea Contrapărţii Centrale - principala realizare a directorului BVB

Patru ani se împlinesc duminică de când Autoritatea de Supraveghere Financiară l-a avizat pe Adrian Tănase ca director general al Bursei de Valori Bucureşti.

Tănase a fost ales de board-ul operatorului pieţei noastre de capital după ce şefia executivă a bursei fusese asigurată de polonezul Ludwik Sobolewski, ce a fost adus ca o vedetă de la Varşovia şi a plecat cu scandal. Tănase a fost adus ca "să facă treabă".

I-am făcut directorului BVB un bilanţ, în care am încercat să comparăm principalele obiective pe care a spus că le are la începutul mandatului cu ceea ce a realizat efectiv, adică am vrut să vedem "ce treabă a făcut".

• Rezultate slabe pentru ceea ce Tănase a numit "vârful listei mandatului său" - lichiditatea

În prima apariţie publică după avizul primit din partea ASF acum patru ani, Adrian Tănase a spus: "Creşterea lichidităţii este în vârful listei mandatului meu". Altă declaraţie a directorului BVB a fost: "Aşteptările acţionarilor sunt ca lichiditatea să se dubleze, cel puţin".

Nu e clar la ce se referea Adrian Tănase când spunea "lichiditate", dar totuşi a dat un indiciu. "Nu mă uit la creşterile de preţuri, ci mă uit la volume", afirma directorul BVB în ianuarie 2018, ceea ce înseamnă că măsura ţinea de cantitatea de titluri tranzacţionată. Totodată, în Planul de Afaceri iniţial pentru Contrapartea Centrală publicat în luna decembrie a acelui an, se vorbea despre valori medii zilnice de tranzacţionare în lei, respectiv o dublare până în 2029.

Dacă ne uităm doar la volumul simplu al acţiunilor, fără a-i ataşa vreo bază de raportare care să releve măsura intensităţii tranzacţionării, vedem că lucrurile stau prost. Nici vorbă de creştere - volumul a scăzut. Pare greu de crezut, dar conform calculelor noastre, media anuală a perioadei 2014 - 2017, ce coincide în mare parte cu mandatul lui Sobolewski, este de 9,95 miliarde de acţiuni, faţă de 8,7 miliarde în mandatul lui Tănase. Pentru perioada 2010 - 2013, media este de 14,9 miliarde de titluri, adică cu 70% mai mare decât în ultimii patru ani.

În ceea ce priveşte cealaltă măsură a lichidităţii, situaţia nu este mai fericită. Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor bălteşte. Mă rog, media mediilor ultimilor patru ani a schimburilor cu acţiuni, cele care cu adevărat contează, este mai mare cu 7% faţă de cea din perioada 2014 - 2017, adică mai cu nimic.

În raportul operatorului pieţei noastre de capital pentru luna decembrie a anului trecut, publicat miercuri, se vorbeşte despre maxime ale indicatorilor de lichiditate atinse în 2021, respectiv o valoare cumulată a tranzacţiilor cu toate tipurile de instrumente financiare de 20 miliarde de lei, precum şi o medie zilinică de 79,4 milioane lei, ambele în creştere faţă de anul anterior. Dar aici sunt incluse emisiunile de miliarde de lei ale titlurilor de stat Fidelis şi alte obligaţiuni listate pentru care tranzacţiile sunt cvasi-inexistente, în schimb trag în sus valorea şi media.

Fără acestea poza este complet alta. De pildă, valoarea medie zilnică cu acţiuni listate doar în Piaţa Reglementată, adică intrumentele financiare care cu adevărat au contat de-a lungul timpului la BVB, a fost anul trecut de 43,78 milioane de lei, mai mică în 2020, 2018, 2017, 2014, 2013 şi 2007, conform datelor operatorului pieţei noastre de capital.

Oricum am lua-o, prin prisma a ceea ce Tănase numea "vârful listei mandatului său", rezultatele obţinute de directorul BVB sunt trist de slabe.

• Cei 100.000 de investitori activi şi transformarea ulterioară

Împletită cu sporirea lichidităţii, creşterea numărului investitorilor la bursă a fost un alt obiectiv indicat de Tănase în primele apariţii de la preluarea mandatului, devenit temă recurentă a discursului său, în aceşti patru ani.

"Doresc să avem 100.000 de investitori de retail activi la Bursa de Valori Bucureşti. Dacă considerăm un investitor activ cel care face o tranzacţie odată la şase luni, în prezent sunt circa 15.000 de astfel de investitori la bursa noastră, ceea ce este foarte puţin. Polonia are 250.000 de investitori evaluaţi după acest criteriu", ne-a spus Adrian Tănase în iulie 2018.

A fost o ţintă lansată într-un moment de entuziasm, pentru că acum obiectivul de 100.000 de investitori se regăseşte într-o anumită formă în "Strategia de business a BVB pentru perioada 2021 - 2024". Dar nu este vorba despre investitori activi, ci despre numărul conturilor investitorilor individuali, iar diferenţa este covârşitor de mare.

Ca să fie clar, la jumătatea anului 2018 erau 16.391 de conturi active la BVB, conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară, dar investitori mai puţini, pentru că o persoană poate avea mai multe conturi. De aici probabil provine estimarea lui Adrian Tănase, de 15.000 de investitori. Nu ştim câţi sunt acum, dar potrivit ASF, la finele trimestrului al treilea al anului trecut, erau 28.247 astfel de conturi, aşa că probabil numărul este în jur de 25.000. E drept că sunt mai mulţi decât acum aproape patru ani, dar creşterea a apărut odată cu pandemia, când platformele de tranzacţionare au înregistrat sporiri record ale numărului de clienţi.

Acum, în Strategia BVB se vorbeşte despre 100.000 de conturi ale investitorilor individuali, care la finele trimestrului al treilea al anului trecut erau ceva mai puţine de 75.000, după cum reiese din datele Fondului de Compensare a Investitorilor. Adică altceva decât spunea directorul BVB în 2018.

• Întârziere faţă de estimările iniţiale pentru Contrapartea Centrală

Proiectul Contrapăţii Centrale (CCP) este, fără discuţie, punctul de referinţă al mandatului lui Adrian Tănase la conducerea Bursei de Valori Bucureşti. Proiect complex, care într-o anumită măsură aduce o transformare structurală pieţei noastre, CCP-ul va permite lansarea derivatelor la BVB, cu acelaşi scop final de sporire a lichidităţii.

Tănase are meritul de a-şi fi asumat construirea Contrapărţii Centrale în ţara noastră, evident cu susţinerea acţionarilor bursei care au aprobat demersul, ce implică cea mai mare investiţie realizată de BVB într-un singur proiect. Dar, faţă de estimările iniţiale, întârzierile sunt semnificative.

"Una dintre dimensiunile importante ale proiectului ţine de orizontul de timp în care putem implementa respectiva soluţie. Noi vrem să propunem o soluţie care să fie implementată în cursul anului 2020", a spus directorul BVB în iulie 2018.

Cu siguranţă că prin "implementare", Tănase se referea la punerea efectivă în funcţiune a CCP-ului, după cum apare în planul de afaceri aprobat de acţionarii BVB în ianuarie 2019. Conform documentului, 2020 at fi trebuit să reprezinte primul an de funcţionare a Contrapărţii Centrale. Or, CCP-ul nu este operaţional nici până acum şi nici nu este gata de lansare.

Societatea a fost înfiinţată în octombrie 2019, moment în care deja exista o întârziere de patru luni faţă de estimările iniţiale. Apoi a venit pandemia, partenerii proiectului au cerut o amânare, după cum a spus Adrian Tănase, iar în iulie 2020 a fost semnat contractul cu Casa de Compensare din Italia, mai târziu decât prognozele iniţiale (conform informării BVB din septembrie anul trecut) şi tot aşa. Adică întârzierile s-au acumulat, astfel încât, până acum, din ce ştim încă nu s-a trecut de faza evaluării de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a dosarului CCP-ului.

Ca să fim corecţi, trebuie să recunoaştem că există circumstanţe atenuante pentru toată întârzierea de până acum în implementarea Contrapărţii Centrale - este un proiect complex, multe se învaţă din mers, a venit pandemia etc. Dar lucrurile trebuie spuse, ca să nu se creadă că totul a mers ca uns.

• Obţinerea statutului de piaţă emergentă - evoluţie firească a pieţei noastre

Piaţa noastră de capital a intrat în categoria celor emergente secundare a agenţiei FTSE Russell în septembrie 2020, adică în mandatul lui Adrian Tănase. Este un progres, dar trebuie amintit că am fost plasaţi pe lista de monitorizare în 2016, adică în mandatul lui Sobolewski şi în fond a fost rezultatul unei evoluţii, nicidecum a unei revoluţii. Adică a venit ca ceva firesc, fără ca Tănase să aibă vreun merit excepţional la promovare, dar e posibil să ne înşelăm, aşa că-i rugăm pe cei care pot să-l detecteze limpede să ne trimită un mail la adresa redacţiei.

Pe lângă intrarea în liga pieţelor emergente, iese în evidenţă valul listărilor de anul trecut din Piaţa AeRO, ce se leagă de "dinamizarea pieţei primare", aspect vehiculat frecvent de Tănase în conferinţe. 2021 a fost cel mai bun an din acest punct de vedere la BVB, iar Sistemul Multilateral de Tranzacţionare şi-a îndeplinit scopul pentru care a fost creat - facilitarea finanţării dezvoltării companiilor de dimensiuni relativ reduse.

Totuşi, nu a fost ceva local. După şocul Covid-19, tot mai multe companii s-au îndreptat către piaţa de capital. În Polonia, anul trecut au fost cele mai multe listări din 2013 încoace, recorduri fiind înregistrate şi la Euronext sau Londra. Adică a fost un context general prielnic, la care BVB s-a racordat şi pe care chiar l-a potenţat, iar Adrian Tănase are cu siguranţă un merit important la acestă reuşită. Dar, nu trebuie să uităm că trei din cei patru ani a mandatului directorului BVB au fost aproape fără listări.

Ar mai fi şi altele de spus mai pe larg, de pildă că directorul BVB a avut în mandat obiective legate de creşterea profitului operaţional al bursei, care a scăzut, şi de aprecierea preţului acţiunii BVB, care a băltit într-o piaţă puternic ascendentă, dar ne oprim aici.

• Consiliul BVB i-a prelungit mandatul lui Tănase până la finele acestui an

Board-ul bursei noastre nu i-a acordat lui Adrian Tănase un nou mandat de patru ani, ci i l-a prelungit pe precedentul până la finele acestui an, adică până când Contrapartea Centrală ar trebui să fie funcţională. De altfel, în Consiliu s-a vehiculat varianta unei soluţii în care Tănase să se ocupe numai de CCP, fără altele.

Aşadar, aspectele legate de lichiditate, numărul investitorilor sau al listărilor sunt secundare - ceea ce contează în primul rând este lansarea pieţei de derivate.

"Singurul meu scop este să dezvolt piaţa de capital. Practic, doresc să avem 100.000 de investitori de retail activi la Bursa de Valori Bucureşti (...). Pentru mine, dacă la sfârşitul mandatului poza va arăta la fel ca cea de acum, voi considera că este un eşec al mandatului meu şi îmi voi asuma acest lucru", spunea Adrian Tănase în iulie 2018.

Trecem peste partea cu 100.000 de investitori activi, scoatem puţin din context, considerăm că mandatul i se va încheia la finele acestui an şi aşteptăm să vedem dacă poza va fi aceeaşi, adică dacă vom avea sau nu piaţă de derivate. Dacă nu, Adrian Tănase ar trebui să-şi asume acest lucru.