Cererea pentru achiziţia de credite imobiliare îşi va menţine trendul descendent, anul viitor, ne-a declarat Marius Şerban, project manager al firmei de consultanţă financiară Conso. Domnia sa ne-a precizat că încetinirea acestei cereri a fost înregistrată şi în 2014, fenomenul simţindu-se încă din toamna anului trecut, după ce Guvernul a eliminat varianta în euro pentru creditele din programul Prima Casă, motorul principal care a susţinut creditarea pentru locuinţe.
Cu toate acestea, Marius Şerban afirmă că ritmul de creştere al creditului pentru locuinţe se menţine la un nivel destul de ridicat, având în vedere situaţia precară a economiei.
Domnia sa ne-a subliniat: "Nu mă aştept la schimbări majore în cursul anului viitor, în ceea ce priveşte cererea pentru achiziţia de credite şi, cel mai probabil, va continua tendinţa de reducere graduală a ritmului de creştere a creditării imobiliare. Trebuie avut în vedere că băncile nu au finalizat încă procesul de curăţare a bilanţului de credite neperformante, ceea ce face puţin posibilă o relaxare a condiţiilor de creditare pentru a stimula cererea".
Consultantul financiar arată că refinanţările de credite imobiliare au cel mai mare potenţial, având în vedere că foarte mulţi clienţi suportă costuri destul de ridicate la creditele în valută, obţinute în perioada de boom economic. Marius Şerban apreciază că ofertele băncilor pe acest segment sunt destul de neatractive, prin practicarea unor marje înalte de dobândă, în special la creditele în euro. Potrivit domniei sale, majoritatea clienţilor s-a reorientat către creditele în lei, motiv pentru care acest segment de împrumuturi a înregistrat o dinamică alertă în 2014.
Specialistul Conso ne-a spus că populaţia nu trebuie să deţină resurse financiare semnificative pentru a accesa un credit, nivelul minim al avansului fiind de 5% la creditele Prima Casă, dar aminteşte că, în medie, clienţii care solicită credite pentru locuinţe preferă să contribuie cu un avans de aproximativ 20%.
• Programul «Prima Casă» nu este sustenabil pentru bugetul de stat
Marius Şerban ne-a explicat că programul "Prima Casă" acţionează ca un prag minim pentru costul creditelor pentru locuinţe, pe care băncile nu sunt dispuse să-l treacă. În cadrul acestui program, competiţia la nivel de cost este slabă, ofertele fiind cantonate în apropierea pragului maxim permis de lege, cu mici excepţii, a menţionat domnia sa, apreciind: "Atât timp cât guvernul este dispus să garanteze creditele în programul Prima Casă, este puţin probabil ca băncile să încerce să modifice acest status-quo.
Programul oferă băncilor posibilitatea de a acorda credite cu risc foarte mic, în condiţiile în care sistemul bancar încă se luptă cu provocările creditelor neperformante".
Competiţia la nivelul costurilor ar putea fi reluată după suspendarea "Prima Casă", consideră Marius Şerban, care ne-a declarat că programul nu este sustenabil pentru bugetul de stat, deoarece nu are un mecanism prin care să fie acoperite pierderile rezultate din acordarea garanţiilor de stat.
Domnia sa a adăugat: "Comisionul de garantare perceput de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) nu acoperă decât costurile administrative cu emiterea garanţiei de stat, nu şi riscul de neplată. Acest risc este suportat anual din banii contribuabililor, în funcţie de situaţia creditelor neperformante. În prezent, rata de default în cadrul programului Prima casă este scăzută. Însă, situaţia s-ar putea schimba, mai ales dacă ţinem cont că aceste garanţii se emit pe perioade de până la 30 ani. Adevăratul cost al acestor garanţii va ieşi la iveală abia pe termen lung".
În perioada de boom economic, creditele imobiliare acordate de bănci au avut o rată de default de aproximativ 5%, ne-a spus domnul Şerban, apreciind că această rată era extrem de mică, înainte de criza financiară, aşa cum se întâmplă acum în cadrul programului Prima casă.
• Guvernul a suplimentat fondurile pentru Prima casă cu 400,5 milioane lei
Plafonul de garanţii pentru programul Prima casă a fost suplimentat cu 400,5 milioane lei, printr-o hotărâre de Guvern din data de 21 octombrie, potrivit unui comunicat remis redacţiei.
FNGCIMM a acordat aproximativ 126.200 de garanţii, contracte încheiate în perioada 2009-2014, valoarea finanţărilor susţinute fiind de circa 4,8 miliarde euro. În primele zece luni ale anului, numărul de garanţii acordate în cadrul programului Prima casă a fost de aproximativ 20.500, cu un număr de finanţări accesate în valoare de circa 736 milioane euro.