MARTIE FINANCIAR Martie, sub semnul Covid 19

Luna martie a acestui an s-a confruntat cu mai multe premiere, ale căror efecte se resimt deja în mediul economic. Pandemia de coronavirus a început să se resimtă şi la noi chiar din primele zile ale lui martie, când mare parte din firme au hotărât ca angajaţii lor să lucreze de acasă, ulterior multe dintre companii decizând chiar să îşi trimită salariaţii în şomaj sau în concediu fără plată. În acelaşi timp, autorităţile au luat, aproape zilnic, măsuri de prevenţie împotriva Covid 19.

Scena politică a lunii trecute a fost dominată de deciziile luate de preşedintele Klaus Iohannis şi de guvernul reînvestit al lui Ludovic Orban pentru reducerea răspândirii pandemiei de Covid 19 şi pentru sprijinirea firmelor şi cetăţenilor care au de suferit, din punct de vedere financiar, în această perioadă.

Martie a început furtunos pentru decidenţii politici. Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, anunţa în 4 martie că a fost declanşată, de Comisia Europeană, procedura de deficit excesiv pentru România, prin prisma faptului că la sfârşitul anului trecut deficitul bugetar înregistrat a fost de 4,6%, cu 1,6% mai mult decât deficitul bugetar maxim stabilit cu Comisia de la Bruxelles.

Acelaşi Florin Cîţu, care la începutul lunii a fost premier desemnat şi însărcinat cu formarea noului guvern, a ales în 12 martie 2020, când Parlamentul se întrunise pentru votul de învestitură şi când existau toate şansele ca guvernul Cîţu să devină un Executiv plin, să renunţe la mandat, înainte de votul privitor la Cabinetul propus.

În condiţiile în care pandemia de Covid 19 intrase deja în ţara noastră, forţele politice au renunţat la disputele zilnice şi au învestit rapid acelaşi guvern Orban pe care îl trimiseseră acasă în urma adoptătii moţiunii de cenzură. Din cauza faptului că parlamentarii PNL erau suspecţi de contractarea noului coronavirus şi însuşi premierul Ludovic Orban se afla în izolare la Vila Lac, din cauza întâlnirii cu testatul pozitiv Vergil Chiţac, am asistat la o premieră parlamentară.

În 14 martie, aproape toţi membrii cabinetului au fost audiaţi, pe repede înainte, online, de comisiile parlamentare de specialitate, iar votul de învestitură a avut loc în aceeaşi zi, timp de şase ore, nu în sala de plen, ci într-una din sălile în care activează comisiile parlamentare.

Guvernul PNL a fost votat de 286 de parlamentari. 23 de deputaţi şi senatori au votat împotrivă şi un parlamentar s-a abţinut de la vot. Cabinetul Orban a fost votat doar de 37 de parlamentari liberali prezenţi la învestirea noului Executiv.

În aceeaşi zi, după depunerea jurământului de către noul guvern, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că, în condiţiile răspândirii epidemiei de Sars-Cov-2. va instaura starea de urgenţă, iar decretul pentru această stare a fost emis, luni, 16 martie.

După numai două zile, în 18 martie, cu acordul premierului Ludovic Orban şi al Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, ministrul de interne Marcel Vela a emis Ordonanţa militară nr. 1 prin care s-a suspendat activitatea restaurantelor, cafenelelor, cluburilor şi hotelurilor, a fost interzisă organizarea evenimentelor care implică participarea a peste 100 de persoane şi au fost suspendate cursele aeriene către Spania şi Italia.

Din acest moment, prin prisma nerespectării de către cetăţeni a măsurilor dispuse de autorităţi, ordonanţele militare au început să fie emise gradual restricţionând drastic drepturile şi libertăţile prevăzute în Constituţie.

În 21 martie, Marcel Vela a emis Ordonanţa militară nr. 2, prin care suspenda activitatea cabinetelor stomatologice, închidea activitatea în mall-uri şi interzicea circulaţia persoanelor după ora 22.00, dar recomanda ca, în timpul zilei, între orele 6.00 şi 22.00, cetăţenii să evite formarea unor grupuri de persoane, prin grup de persoane înţelegând mai mult de trei oameni. Tot prin aceeaşi ordonanţă se stabilea că slujbele religioase vor fi oficiate fără enoriaşi, iar cele de înmormântare, botez sau nuntă vor avea loc doar în prezenţa a opt persoane.

Deoarece recomandările din Ordonanţa militară nr. 2 nu au fost respectate de către cetăţeni, în 24 martie, ministrul de Interne a emis Ordonanţa militară nr. 3, prin care a interzis circulaţia persoanelor pe timpul zilei, cu excepţia cazurilor când se deplasează la muncă, la medic, la farmacie sau să cumpere produse de strictă necesitate. Prin acelaşi act normativ a fost stabilit că pensionarii cu vârsta peste 65 de ani vor avea ca interval orar de mers la cumpărături cel cuprins între orele 11.00 şi 13.00.

Pentru că unele prevederi din această ordonanţă erau neclare, ele au fost explicate în Ordonanţa militară nr. 4, emisă în 29 martie. Conform documentului, vârstnicii pot ieşi din casă oricând dacă o fac pentru a-şi rezolva probleme medicale. De asemenea, sunt plafonate preţurile energiei, gazelor, apei şi carburanţilor. Actul normativ prevede că persoanele care părăsesc izolarea la domiciliu sau carantina vor fi puse 14 zile în carantină, pe cheltuiala lor.

Extinderea epidemiei de Covid 19 în municipiul Suceava, din cauza managementului defectuos de la spitalul judeţean din localitate, a impus emiterea, a doua zi, 30 martie, a încă două ordonanţe militare.

Prin Ordonanţa militară nr. 5 se prelungeşte măsura suspendării zborurilor către Iltalia şi Spania, iar persoanele care părăsesc ilegal carantina riscă să fie trase la răspundere penală. În cazul persoanelor izolate la domiciliu, acestea vor fi sancţionate contravenţional, în cazul ieşirii ilegale din izolare, dacă fapta lor nu se înscrie dispoziţiilor din Codul penal privind infracţiunile.

Prin Ordonanţa militară nr. 6 a fost instituită carantina generală în municipiul Suceava şi în cele opt comune limitrofe localităţii.

De menţionat că, în 26 martie, pe fondul răspândirii pandemiei de Covid 19 în Suceava, Victor Costache a demisionat din funcţia de ministru al Sănătăţii, fiind înlocuit de secretarul de stat Nelu Tătaru.

În ultima zi a lunii martie am intrat în scenariul 4, după ce, în 31 martie, au fost confirmate 2.245 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID - 19. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 69 au decedat şi 220 au fost declarate vindecate.

• Şomaj tehnic pentru angajaţi

În afara acestor ordine militare, Guvernul Orban a avut săptămânal cel puţin câte o şedinţă, în care a aprobat mai multe ordonanţe de urgenţă.

Astfel, prin OUG 30 din 21 martie şi OUG 32 din 26 martie a fost reglementată procedura acordării ajutorului de stat constând în plata şomajului tehnic în proporţie de 75% din salariu, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut, de către stat pentru angajaţii companiilor şi firmelor afectate de reducerea activităţii pe perioada stării de urgenţă.

Prin OUG 29 din 21 martie, guvernul a stabilit sprijinul pe care îl va acorda IMM-urilor pentru creditele bancare obţinute pentru derularea activităţii şi pentru capitalul de lucru. Garanţia oferită de stat băncilor poate ajunge la 90% din valoarea creditării.

• Bâlbâieli repetate pe marginea amânării tarelor bancare

În 26 martie, guvernul Orban a adoptat ordonanţa de urgenţă privind amânarea plăţii ratelor la creditele bancare de către persoanele fizice şi juridice, din cauza actualei stări de urgenţă generată de pandemia de Covid 19. Deoarece forma adoptată în 26 martie a iscat mai multe discuţii din cauza perioadei scurte pentru depunerea solicitării, a necuprinderii contractelor de leasing şi a exceptării de la amânare a celor care înregistrează restanţe la plata creditelor bancare, actul normativ a fost retras de la publicarea în Monitorul Oficial şi a fost modificat în şedinţa de guvern din 30 martie. Atunci s-a stabilit că persoanele pot solicita amânarea în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a OUG (adică de la data publicării în Monitorul Oficial - 30 martie), că pot beneficia de amânare şi debitorii din contractele de leasing şi printre beneficiarii amânării pot fi şi restanţierii, dacă aceştia vin la zi cu plata ratelor bancare până la data depunerii solicitării de amânare a plăţii.

De prevederile acestei ordonanţe vor beneficia doar cei afectaţi (persoane fizice şi juridice), direct sau indirect, de efectele crizei Covid 19. Dobânda aferentă sumelor amânate la plată va fi capitalizată la principal, cu excepţia creditelor ipotecare.

În paralel, social-democraţii au promovat o iniţiativă legislativă, depusă la Parlament în 19 martie, care prevede amânarea ratelor bancare până la şase luni, pentru toţi cei care solicită.

Proiectul de lege promovat de PSD a fost aprobat, marţea trecută, în plenul Senatului, urmând să treacă, vineri, şi de Camera Deputaţilor.

Textul de lege se adresează atât instituţiilor de credit, cât şi IFN-urilor şi colectorilor de creanţe. Iniţiativa legislativă vizează: "Obligaţia de plată a ratelor scadente, dobânzilor şi comisioanelor aferente împrumuturilor acordate debitorilor de către creditori, până la data intrării în vigoare a prezentei legi intră sub incidenţa moratoriului şi se suspendă, la cererea debitorului, până la 30.09.2020, prin prelungirea corespunzătoare a maturităţii creditului.

Dobânda datorată de debitori, corespunzătoare sumelor scadente a căror plată a fost suspendată, nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare.

Orice proceduri de executare silită, inclusiv urmărirea silită a bunurilor mobile, urmărirea silită imobiliară sau popririle de orice fel, începute până la data intrării în vigoare a prezentei legi intră sub incidenţa moratoriului şi se suspendă până la 30.09.2020".

Pentru prevederile textului de lege sunt eligili şi debitorii care se află în procedură de executare silită, în procedură de dare în plată sau în orice alte proceduri judiciare sau extrajudiciare care tind la suspendarea efectelor contractelor de credit.

De suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor beneficiază, de asemenea, IMM-urile, alţi profesionişti persoane fizice, persoane juridice, comercianţi, precum şi profesiile liberale, care îndeplinesc cumulativ anumite condiţii.

Bancherii nu sunt de acord cu o lege care să prevadă amânarea ratelor bancare în aceleaşi condiţii pentru toţi cei care solicită, considerând că soluţiile individuale, adecvate fiecărui caz în parte ar fi mult mai benefice atât pentru clienţi, cât şi pentru sistemul bancar

• Măsuri fără precedent la BNR

Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR) au scăzut cu peste 1, 7 miliarde euro, la finalul lunii martie, după măsurile adoptate de banca centrală în contextul crizei Coronavirus. La 30 martie, rezervele BNR se situau la nivelul de 34,12 miliarde euro, faţă de 35,83 miliarde euro, nivelul înregistrat cu o lună în urmă.

Banca Naţională a anunţat că, în cursul lunii martie, au avut loc următoarele operaţiuni:

"- Intrări de 3.252 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele;

- Ieşiri de 4.959 milioane euro, reprezentând reducerea ratei rezervelor minime obligatorii, modificări ale rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele".

În şedinţa din 7 februarie, BNR a redus nivelul rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale băncilor.

În cadrul şedinţei de urgenţă a Consiliului de Administraţie al BNR care a avut loc în 20 martie, Banca Naţională a hotărât adoptarea unor măsuri, în contextul pandemiei de Covid 19. Astfel din 23 martie, banca noastră centrală a redus rata dobânzii de politică monetară de la 2,5% la 2%. Tot atunci, BNR a mai decis:

- Îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,5%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 2,5%, de la 3,5%;

- Furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni revesibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare;

- Cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.

BNR a recomandat băncilor să nu plătească dividende în acest an, fiind în interesul băncilor să aibă suficient capital şi să-l folosească în cel mai bun mod.