Măsurile anticriză? După depăşirea crizei!

"Descreşterea economiei s-ar putea să nu se fi oprit", îşi exprima cu o săptămână în urmă temerile, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, la o emisiune TV. Acesta spunea că în cadrul unor simulări ale mersului economiei, derulate de specialiştii din Ministerul de Finanţe, a luat în calcul şi posibilitatea unei contracţii de 6,5% a PIB în 2009: "Am făcut diferite scenarii ca să vedem ce s-ar întâmpla dacă, spre exemplu, rezultatele trimestrului întâi s-ar proiecta pe întreaga perioadă, deci dacă, în următoarele trimestre nu am mai avea creşterea, ar fi zero. Atunci am ajunge la 6,5% scădere.".

Uitându-ne la primul trimestru, în care scăderea PIB a fost de 6,2% şi luând în considerare că în ultimii doi-trei ani trimestrele II, III şi IV au fost mai bune decât trimestrul I (dacă nu am avut ani agricoli cu probleme), este greu de crezut că un astfel de scenariu (scădere de 6,5% a PIB în 2009) ar putea să se producă, mai ales dacă ne gândim la promisiunile legate de demararea proiectelor de infrastructură.

Prin urmare, scenariul nu se poate susţine prin logica faptelor.

Singurul mod în care perspectiva sumbră s-ar putea materializa este acela în care guvernul nu ar avea de gând să se ţină de cuvânt. Adică, să nu onoreze promisiunile despre startul investiţiilor în infrastructură.

Ca ministru de Finanţe în Guvernul Boc, domnul Gheorghe Pogea ştie bine dacă Executivul are sau nu are de gând să-şi îndeplinească promisiunile.

Dar, întrucât domnul Pogea avansează acest scenariu pesimist al căderii PIB cu 6,5%, rezultă că dânsul ne informează că guvernul nu se va ţine de cuvânt. ceea ce n-ar fi deloc o noutate.

• Doar 11% din investiţiile planificate pentru 2009 au fost realizate

Una din măsurile care ar fi trebuit să atenueze efectele crizei era demararea rapidă a investiţiilor în infrastructură, guvernul propunându-şi un program de investiţii de circa 9 miliarde de euro pentru întregul an 2009. În primele patru luni însă nivelul cheltuielilor guvernamentale cu investiţiile a fost de doar un miliard de euro, iar sectorul construcţiilor, care în trimestrele III şi IV din 2008 a avut o contribuţie importantă la expansiunea PIB, prin ritmul înalt de creştere, a început "să-şi iasă din formă" tocmai datorită contribuţiei negative (-13% pe primele patru luni din 2009) a activităţilor legate de infrastructură.

Lucian Anghel, economistul şef al BCR, declară că "Dacă ne apropiam mai mult de nivelul celor 9 miliarde de euro, pe care guvernul şi l-a stabilit ca ţintă pentru 2009, pentru investiţiile publice, situaţia economiei ar fi fost cu total alta. Sectorul construcţiilor a intrat pe minus, datorită infrastructurii". Acesta arăta în continuare că: "România are nevoie de investiţii în infrastructură, agricultură-irigaţii, sectorul energetic".

• Au mai rămas bani de investiţii?

Analistul economic Aurelian Dochia, arăta de asemenea, că s-a pierdut timp preţios în aceste prime două trimestre, când investiţiile în infrastructură ar fi trebuit să înceapă: "Suntem la jumătatea anului şi singurele investiţii care se mai pot face sunt cele mici. Investiţiile mari nu mai au timp să le porneşti pentru a-şi produce efectele asupra evoluţiei PIB în 2009".

În plus, amânarea investiţiilor pentru anul următor ar putea să se facă şi dintr-un alt considerent.

Aurelian Dochia explica în continuare că "Bugetul are mari probleme. Nivelul încasărilor este sub pragul estimat. Şi în astfel de situaţii guvernul îşi stabileşte nişte priorităţi. Plata salariilor şi a pensiilor este o prioritate. Ca urmare, investiţiile ar putea să aibă de suferit".

Cele mai multe aşteptări legate de evoluţia PIB şi a crizei în România, formulate de analişti şi de instituţii internaţionale (Banca Mondială, FMI), iau în calcul o contracţie a economiei pentru trimestrele II, III şi IV din 2009, urmată de o revenire pe creştere în primul trimestru din 2010.

Practic, primul trimestru din 2010, ar trebui să marcheze începerea ieşirii din actuala criză, susţin analiştii.

Din păcate, aşa cum se prezintă situaţia în momentul de faţă, avem toate şansele ca măsurile anticriză luate de guvern să fie puse în aplicare abia, din acel moment: din primul sau chiar al doilea trimestru al lui 2010, adică după ce economia românească ar reveni pe creştere, în mod natural.

Pentru că, până acum, măsurile anticriză despre care s-a spus că au fost aplicate, nu au avut niciun efect, iar altele care ar fi trebuit să fie aplicate, pentru că demult au fost anunţate, nu au început încă.

O spune cel mai bogat om de afaceri din această ţară, Dinu Patriciu, care în cadrul unei emisiuni televizate declara: "Criza e mai mare în ţările unde nu se întâmplă nimic, unde guvernele nu iau masuri. România se află într-o astfel de situaţie, pentru că nu avem niciun fel de măsură anticriză."

• Şapte din zece măsuri anticriză nu au avut efect

O spune şi Mircea Geoană, un pic mai indulgent însă cu guvernul din care partidul său face parte. Preşedintele Senatului şi lider al PSD, partid aflat în coaliţia de la guvernare critica recent, în termeni foarte duri faptul că măsurile anticriză nu au efect. La şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD de la Turnu Măgurele, de vineri, acesta declara, conform Agerspres că: "În pofida împrumutului de 20 de miliarde de euro, în continuare, firmele şi salariaţii din sectorul privat şi din alte sectoare suferă de pe urma unei crize deosebit de severe. La şase luni la guvernare, se impune o reevaluare a politicii Guvernului, care nu dă răspunsurile la stimularea economiei reale, şi nici măcar acest împrumut de 20 de miliarde de euro nu reprezintă un factor de repornire a economiei şi de salvare a locurilor de muncă, aici este veriga slabă a modului în care actualul Guvern funcţionează şi acţionează. Există semnale de criză severă şi vremea unor măsuri anticriză de acum şase luni trebuie să facă locul unui alt concept de politică economică, în mod dramatic diferit, care să permită relansarea economică şi salvarea locurilor de muncă". Această declaraţie urmează alteia în aceeaşi notă, făcută tot de domnul Geoană, marţea trecută la Adunarea Generală Extraordinară a Grupului I al Comitetului Economic şi Social European (CESE). "Guvernul român a încercat să adopte, în această perioadă, un plan anticriză, cum a făcut orice guvern din întreaga lume, din America până în Thailanda (...) şi, după şase luni de la adoptarea acestor măsuri, a venit timpul să tragem linie şi să vedem ceea ce a mers şi ceea ce nu a mers din aceste măsuri anticriză. În evaluarea noastră, doar trei dintre cele zece măsuri anunţate au produs efecte coerente în economia noastră. Restul sunt departe de a-şi fi arătat întregul potenţial", a spus Mircea Geoană, fără a menţiona care sunt cele trei măsuri eficiente.

• Ieşirea din criză ar putea să mai întârzie

Recent, Lucian Croitoru, consilierului guvernatorului BNR, a previzionat o posibilă contracţie a Produsului Intern Brut cu şase la sută, în 2009, potrivit Agerpres, momentul revenirii pe creştere urmând să vină , mai târziu decât în estimările altor analişti: abia în trimestrul trei din 2010. Probabil că aceste rezultate au luat în calcul şi întârzierile legate de aplicarea măsurilor anticriză.

Dacă domnul ministru Pogea, ne-ar furniza mai multe amănunte cu privire la ipotezele de lucru legate de scenariul scăderii PIB cu 6,5% în 2009, spunându-ne care sunt riscurile care s-ar putea concretiza pentru a ajunge la un scenariu cu scădere de 6,5% la PIB, am putea vedea unde sunt problemele mari...

Probabil că în ograda guvernului, pentru că dânsul nu a pomenit nimic de premizele respective.

Menajarea colegiilor de partid sau de coaliţie este principala măsură aplicată şi în perioada de criză.