MAZARS Viitorul auditului: impactul tehnologiei şi echipa multigeneraţională

Recent, Mazars, firmă internaţională de audit şi consultanţă în afaceri, a publicat rezultatele unui studiu double-blind care a fost realizat de Edelman Intelligence. Scopul acestui studiu a fost de a identifica percepţiile şi nevoile diferitelor companii din industrie, atunci când vine vorba de audit şi de actualii lor auditori statutari. Într-un material recent, am discutat atât despre piaţa de audit din România şi viitoarea ei evoluţie, cât şi despre cele patru mituri pe care profesioniştii din domeniu doresc să le elimine, conform unui comunicat remis redacţiei.

De această dată, dorim să evidenţiem un alt factor pe care auditorii sunt dornici să îl afle - într-o perioadă cu schimbări rapide, cum va arăta viitorul auditului? Tehnologia este adesea privită ca o modalitate de a îmbunătăţi toate aspectele afacerii, deoarece economiseşte timp şi optimizează calitatea auditului. În prezent, abilităţile tehnologice de audit sunt dificil de găsit, însă atunci când companiile din piaţă întâlnesc auditori care combină apetitul pentru risc cu cel tehnologic, acestea sunt încrezătoare şi vor să afle şi mai multe despre modul în care oamenii folosesc tehnologia pentru a testa, experimenta şi efectua procese de audit de calitate mai bună.

Reajustarea funcţiei de audit într-o lume digitală

Creşterea cloud computing-ului sau a big data a permis şi a intensificat şi mai mult succesul inteligenţei colective, într-un moment în care firmele de audit şi cele multidisciplinare nu aveau resursele structurale pentru a le colecta. Cu organizaţiile care se deplasează rapid către mobilizarea resurselor, integrarea tehnologiilor şi căutarea furnizorilor, companiile de servicii financiare au anticipat această nevoie de inovaţie şi şi-au extins serviciile pentru a include consultanţa tehnologică şi digitală.

Potrivit studiului nostru, 96% dintre respondenţi sunt de acord cu utilizarea tehnologiei în procesul de audit. Tehnologia economiseşte timp şi îmbunătăţeşte calitatea auditului în fiecare zi. Utilizarea automatizării proceselor robotizate (RPA), de exemplu, înseamnă eliminarea erorilor de risc manuale şi realizarea unor proceduri identice, ceea ce accelerează activitatea şi îmbunătăţeşte rigoarea procesului. Acest fapt oferă auditorilor mai mult timp pentru a adăuga analize cu valoare adăugată, încredere şi expertiză situaţiilor financiare - ducând la un raport de audit mai consolidat.

"Când vorbim despre evoluţiile tehnologice trebuie să luăm în considerare mai mulţi factori principali care indică necesitatea unor astfel de tehnologii în audit, cum ar fi creşterea rapidă a volumului de date, schimbarea modelelor corporative, trecerea la automatizare şi solicitarea unei abordări îndrăzneţe din partea auditului. Deşi tehnologia este vitală pentru procesul de audit, sondajul nostru a dezvăluit, de asemenea, faptul că profesioniştii din spatele ecranelor contează mai mult. Auditul se află în centrul expertizei noastre de mai bine de 70 de ani şi atunci când vine vorba de alegerea unei firme de audit, clienţii noştri, precum şi respondenţii acestui sondaj, apreciază cunoştinţele despre afacere şi capacitatea de a înţelege domeniul în care compania îşi desfăşoară activitatea. Profesia de audit trebuie să îşi continue transformarea prin explorarea a trei active puternice: tehnologia, capitalul uman şi inteligenţa colectivă. Acest mix este cel care face diferenţa atât pentru clienţi, cât şi pentru profesie.", a menţionat Ella Chilea, Audit Partner, Mazars România.

Valoarea umană: singura resursă pe care tehnologia nu o poate înlocui

Tehnologia va juca, fără îndoială, un rol important în anii următori şi, chiar dacă IA este deja prezentă în majoritatea industriilor, suntem de părere că oamenii vor fi cei care vor conduce locurile de muncă din viitor.

Auditorii au un rol crucial în îmbunătăţirea relevanţei şi calităţii auditului. O parte a evoluţiei unui auditor este să înţeleagă domeniul de activitate al fiecărei companii - pentru că fiecare afacere este unică in felul său, replicarea unui audit "universal valabil" nu funcţionează; acesta trebuie să ştie să asculte; fapt confirmat şi de cei 33% dintre respondenţi, care au ales calitatea dintr-o listă de 20 de opţiuni. Urmată de "agilitate şi flexibilitate" (17%), aceste abilităţi ne ajută să conturăm agenda de nevoi a companiilor şi să dăm o putere mai mare calităţilor umane, pe care tehnologia nu le poate reproduce cu uşurinţă.

Trecerea peste o abordare tradiţional orientată în favoarea unei abordări proactive necesită ca auditorii să se ocupe de munca lor cu scepticism.

"Scepticismul este o atitudine care reflectă o minte întrebătoare şi o evaluare critică a probelor de audit.", scrie dr. Hernan Murdock, vicepreşedinte al diviziei de audit pentru MIS Training Institute (MISTI). "Este necesar să fim atenţi la condiţiile care pot indica posibile denaturări datorate erorilor, neglijării sau fraudei şi o evaluare critică a probelor de audit."

Cei mai buni auditori nu au încredere în nimic atunci când examinează documentele financiare şi efectuează fiecare revizuire cu un ochi format şi un grad ridicat de vigilenţă, indiferent de circumstanţele specifice.

De asemenea, abilităţile de gândire critică sunt importante pentru o carieră în audit. Acest tip de raţionament necesită ca aceştia să iasă în afara propriilor prejudecăţi pentru a lua în considerare toate perspectivele, a pune la îndoială validitatea fiecăruia şi a ajunge la o concluzie.

Auditul Z: trebuie îndeplinite nevoile educaţionale pentru ca profesia de audit să evolueze

Când practica de audit va fi schimbată dramatic, folosind tehnologii emergente din ce în ce mai mult, profilul auditorului va reflecta aceste schimbări. În primul rând, auditorul trebuie să fie priceput în utilizarea tuturor acestor modificări tehnice în loc să utilizeze excel. Această schimbare se va potrivi perfect generaţiei Z, utilizatorii nativi digitali, care intră deja în forţa de muncă.

Provocarea în acest context este generată de scorul de pregătire al forţei de muncă în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei şi scorul companiilor privind utilizarea internetului obiectelor. Potrivit Eurostat, în România, numai 7% dintre companii au folosit dispozitive sau sisteme conectate la internet în ultimul an, chiar dacă ţara are cel mai ieftin abonament de internet în bandă largă şi, de asemenea, unul dintre cele mai rapide din lume. Prin urmare, avem generaţia Z, care foloseşte tehnologia în viaţa lor de zi cu zi, dar nu găsesc suficiente companii unde să lucreze cu acelaşi nivel ridicat de interes pentru digitalizare.

Folosind mai puţin timp pentru a obţine datele în formatul potrivit, auditorul se va concentra pe identificarea valorii adăugate pentru a sprijini consiliile/ echipele de conducere cu informaţii care pot influenţa deciziile strategice. Pentru a genera aceste perspective, aceştia trebuie să-şi dezvolte gândirea critică, să pună la îndoială situaţia actuală, să se îndoiască de modul în care se desfăşoară afacerea. Gândirea critică este una dintre abilităţile viitoare care vor fi din ce în ce mai solicitate, potrivite din nou pentru generaţia Z, care este mai pragmatică decât celelalte generaţii, şi nu este deloc deschisă să piardă timp în îndeplinirea sarcinilor care pot fi automatizate în loc să deţină un job care să îi solicite intelectual şi la care să contribuie strategic.

"Gândirea critică va merge mână în mână cu perspicacitatea în afaceri. Fără a înţelege cum funcţionează afacerea în acel moment, va fi dificil să contestaţi modul în care se comportă. De ce folosesc hârtiile în loc de gestionarea documentelor digitale? De ce ridică manual produsele în loc să folosească roboţi? De ce introduc manual date în loc să folosească maşini inteligente? De ce înregistrează un scor atât de scăzut de păstrare a persoanelor? Toate acestea vor fi întrebări pe care le veţi auzi de la auditorii din generaţia Z, chiar din prima etapă a procesului de audit.", a menţionat Andreea Georgescu, Head of HR Consulting, Mazars România.

Până când sistemul educaţional va trece la o transformare digitală şi va începe să ofere abilităţile cerute de mediul de afaceri, companiile vor prelua, în continuare, responsabilitatea de a dezvolta aceste abilităţi şi competenţe.