Mecanismul de blocaj

În acest an, creşterea economică va încetini, iar spre sfârşit se va împotmoli de-a binelea. În 2025, primul an post-electoral, vom avea o curbă de sacrificiu. Care este mecanismul infernal prin care vom fi atât de greu loviţi?

Putem să desfacem acest nod gordian al crizei în care s-a plasat şi acum se zbate România, trăgând de oricare dintre firele care-l compun. Eu mă voi opri la creditare. În acest an, vor primi credite de la bănci mult mai puţine persoane fizice şi mult mai puţine societăţi comerciale. Şi la dobânzi mult mai mari. Din această perspectivă, în 2025 ne aşteaptă infernul. Fără credite sau cu credite la dobânzi exorbitante, un număr alarmant de mare de români îşi vor pierde proprietăţile. Acestea vor fi preluate şi apoi valorificate de către bănci. Fără credite sau cu dobânzi exorbitante, societăţile comerciale nu se vor putea finanţa, nu se vor putea dezvolta şi nu vor putea sub nicio formă face faţă concurenţei societăţilor străine, care se creditează de afară, în condiţii mult mai avantajoase. Şi, în această situaţie, economia României intră într-o criză profundă. Dar de unde până unde această situaţie grea legată de creditare? Ce este atât de diferit în România, faţă de alte state ale Uniunii Europene? În definitiv, totalul datoriilor României se situează undeva la media Uniunii Europene. De ce atunci noi suntem cei care intrăm în criză?

Răspunsul la această întrebare dramatică ni-l oferă pur şi simplu posibilitatea sau imposibilitatea României de a-şi acoperi într-un termen rezonabil datoriile. Sau de a diminua treptat respectivele datorii. Pentru a face acest lucru, este însă necesar ca economia să producă an de an plusvaloare. Cu alte cuvinte, să aibă o creştere mai accentuată decât cea a datoriilor. Or acest lucru nu se întâmplă. Şi iată mai jos cifrele. Cifrele care nu mint.

În 2024, gaura financiară a României este de 36 de miliarde de euro. Această sumă este alcătuită dintr-un deficit bugetar calculat la 17 miliarde de euro şi datorii care trebuie rostogolite pentru supravieţuirea statului, în valoare de 19 miliarde de euro. Mă refer exclusiv la datoriile scadente în 2024. Pentru a suporta cheltuielile prevăzute în legea bugetului, suntem obligaţi să facem rost, într-o formă sau alta, de cei 36 de miliarde de euro. Care reprezintă exclusiv bani pentru supravieţuire. De unde îi luăm? În principiu, statul se împrumută de la bănci. În principal. Numai că băncile din România, deşi realizează profituri din ce în ce mai mari, sunt deja pe roşu din perspectiva împrumuturilor pe care le-au acordat. Pentru a-şi diminua riscul, ele nu au altă soluţie decât să diminueze creditarea şi să încerce să accelereze recuperarea banilor împrumutaţi. Diminuarea creditării se face prin mărirea explozivă a dobânzilor. În aceste condiţii, statul, pentru a goli băncile de banii rămaşi, îi va sacrifica pe cetăţeni şi va sacrifica societăţile comerciale care, pentru sistemul bancar, prezintă un grad ridicat de risc. Dar nici în aceste condiţii, în 2024, banii nu ajung. O altă cale de a atrage bani la buget este emiterea de obligaţiuni. Pe care băncile le vor cumpăra în condiţii extrem de avantajoase pentru ele. Nici aşa însă nu va putea fi acoperită gaura de 36 de miliarde de euro. Aşa se face că la un interval alarmant de scurt de timp vom primi din nou vizita experţilor Fondului Monetar Internaţional.

Aceiaşi experţi care au fost prezenţi în România şi la sfârşitul anului trecut. De ce mai este necesară o nouă evaluare? Pentru că indicatorii pe care i-am prezentat atunci când a fost conceput bugetul nu mai corespund cu realitatea prezentă. Dar asta ştim şi noi foarte bine, la fel cum au intuit de bună seamă şi experţii FMI. Şi atunci ce caută ei totuşi la Bucureşti?

Nu am informaţii certe, dar presupun că experţii FMI ne evaluează de această dată pentru a vedea în ce condiţii ar putea acorda un împrumut României. O plasă de salvare. În principiu, un împrumut contractat cu Fondul Monetar Internaţional, din care facem şi noi parte, este ieftin. Adică cu dobânzi rezonabile. În realitate însă, pe lângă dobânzi, Fondul Monetar Internaţional ne impune o serie întreagă de condiţii dure, unele legate de valorificarea pe mai nimic a unor active dintre cele pe care le mai deţine statul român. Ceea ce înseamnă, brutal vorbind, o creştere a deznaţionalizării României. Pretutindeni în lume aşa a lucrat FMI. Şi aşa a lucrat şi în România, de câte ori am fost siliţi să contractăm împrumuturi. De ce ar fi acum altfel?

În aceste condiţii, 2025, un an postelectoral, în care Guvernul, care va fi el, va trebui să supravieţuiască şi să încerce din răsputeri să oprească hemoragia, va plăti în numele nostru şi pe seama noastră întreaga poliţă a greşelilor trecute, la care se adaugă greşelile deliberate din acest an electoral. Rezultatul va fi o curbă de sacrificiu pentru populaţii şi societăţile comerciale, care, pentru o vreme cel puţin, dincolo de scăderea dramatică a nivelului de trai, va avea drept consecinţă o stagnare sau chiar un regres economic. Curba de sacrificiu este o terapie de şoc, prin care statul, aflat sub sabia lui Damocles, îşi reduce de voie de nevoie încasările în raport cu reducerea activităţii economice, dar, într-o proporţie semnificativ mai mare, taie din cheltuieli. Din salariile bugetarilor şi respectiv locurile ocupate de aceştia şi din pensii. Anulând sau diminuând la maximum investiţiile care ar putea aduce valoare adăugată la buget.

Opinia Cititorului ( 13 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de Ionut în data de 24.01.2024, 10:31)
Colonia Romania cumpara in draci armament de la americani cu plata in avans si fara offset.armamentul asta costa zeci de miliarde de dolari.pai nu e asta drumul spre faliment?
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2024, 12:10)
  daca ne ataca rusii pe noi sau pe moldoveni, armamentul ala va face diferenta
  1.2. raspuns (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de ion în data de 24.01.2024, 19:54)
  armamentul ala face diferenta daca exista si cantitativ,nu numai calitativ! plus ca trebuie sa punem industria de armament pe picioare
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2024, 11:15)
Semnele ca economia nu-i asa de grozava pe cum se spune, sunt peste tot: deficit bugetar 5-6% ca sa faci cu chiu cu vai o crestere PIB de 2-3%. Deficitul bugetar e pt guvern ca o pierdere pt o companie: ai cheltuieli mai mari decat veniturile. Deci nu poti sa mergi la infinit pe pieredere, care la noi e tot mai mare, ca vine ziua cand dai faliment, sau faci hiperinflatie.
- falimente, insolvente, defaulturi la bonduri sunt deja la ordinea zilei, chiar si la firme listate BVB, si mai vin
-fermierii si transportatorii in strada ca "dau faliment" (dar credeti ca ceilalti o duc roz?)
-incetinire consum si pe fondul indatorarii excesive, numai in ultimii 3 ani, creditele de consum au crescut cu 50%, de la 2 mld l;ei la 3 mld lei
-mariri de taxe, care se stie ca omoara economia, sunt bani care in loc sa mearga in consum sau investitii se duc in gaura neagra care e actualul buget(facut intr-o sambata noaptea)
-sa mai zic? mai bine tac ca m-apuca depresia
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2024, 11:37)
Cresterea economica este stabila .Banii din PNRR parte granturi parte imprumuturi cu dobinzi mici si termene laxe de returanare (2050) produc dezvoltare .PIB Romaniei este in crestere .Imprumuturile sunt practic bani ce dezvolta Romania fara dobinzi mari si care nu fac altceva decit sa foloseasca banii altora in regim de dezvoltare .Romania este alaturi de Polonia o mare putere militara .Stiti voi vreo periodata in Istoria Romaniei in care cetatenii au trait atit de bine ? Nu mai puneti botul la minciuni .
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Nic în data de 24.01.2024, 11:53)
  Da,traim foarte bine pe datorie.dar sa vezi cand se va termina decarbonizarea dictata de bruxelles cat de bine vom trai.
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2024, 12:06)
  Ce Polonia visezi , nu e nici o comparatie. Din Romania pleaca romanii cu milioanele, in timp ce in Polonia, s-au intors polonezii cu milioanele.
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2024, 12:48)
  nu ai habar de economia de piata .
  3.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2024, 13:36)
  nu stii nimic
4. Datoria externa si deficitele gemene sunt mostenit
(mesaj trimis de Opinie în data de 24.01.2024, 12:48)
Datoria internationala are serviciul in valuta ,si are dobanzi in crestere semnificativa fata de momentul initial al creditarii . Aceasta ajustare de dobanda si serviciul ei duce la o crestere automata a datoriei publice pina se ajunge la incapacitate de plata ,la protestele bugetarilor (care deja pun problema acestor cheltuieli de inzestrare si serviciul datoriei ) si la motiv de contestatre din partea opozitiei . Macar sa recunoastem meritele lui Bolos si Caciu ca ei chiar se ocupa de reducerea indatorarii intr un an electoral ,cand vedem ca toate categoriile societatii vor cresteri de alocari de la buget (si nu in ultimul rand exact demnitarii si magistratii ). Sa ne reamintim cumva de Catu ? Mai tineti minte ca se lauda ca a obtinut imprumuturi externe avantajoase ,si pe baza asta cheltuia nebuneste banii publici ? A uitat sa spuna ca acele dobanzi se reseteaza la un timp sau sunt inerent legate de indici financiari externi ,care nu sunt la indemana Romaniei ,acelea sunt celebrele rostogoliri de datorii ,cele facute in trecut Pai stiind ca situatia asta e, nu e cazul sa manifeste toata lumea un pic de retinere la pretentiile de la buget ,ca sa nu ajungem la mana conditionarilor de politica si de suveranitate ? Eu asa cred , ca nu e normal chiar ce e acum pe toate canalele tv ,politicieni care incurajeaza ,justifica si chiar cresc pretentiile fata de bugetul public !
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2024, 20:41)
E corectă oare informația că România e în media UE la total datorii?? Eu știam că noi suntem la 50% din PIB iar alții cu excepția Bulgariei au mult mai mare poate peste 80%!
Că noi avem deficit anual f mare și că nu vom putea plăti e altă problemă? Greșesc?
6. fără titlu
(mesaj trimis de all în data de 24.01.2024, 22:11)
Nivelul de finantare este de 180 miliarde lei anul acesta, fata de anul trecut care a foat de 210 miliarde lei! Romania s-a imprumutat astazi cu 4 miliarde dolari ,pe 5 si zece ani, la dobanzi de 6%, respectiv 6,7%, mai putin fata de anul trecut( 6,7 si 7,2%). Bani de finantare sunt, deja UMB a inceput lucrarile pe A7, Centura Timisoarei. Datori publica a Romaniei este in jur de 50% din PIB, sub 60% impusa de CE. SRS bate campii si spune tampenii (e problema lui). Cresterea economica va fi peste 3%, alimentata si de cresterea consumului populatiei, prin maririle de pensii si salarii, investitiile sunt cele mai mari din istoria Romaniei anul acesta. Astea sunt datele, fiecare poate sa traga propriile concluzii!
1. 6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2024, 06:36)
  Poate ca este asa cum spui, dar Fmi ul de ce vine?
  Intotdeauna cand vine Fmi intr-o tara, inseamna ca sunt probleme in acel stat