Media românească - preş în faţa Guvernului

Ceea ce se întâmplă din 2020 încoace, de când guvernul Orban "a mituit" cu 200 de milioane de lei o bună parte a presei din ţara noastră pentru a relata doar ceea ce doreau autorităţile publice în legătură cu pandemia şi cu vaccinurile anti-Covid, practică ce a continuat sub alte aspecte şi sub guvernările Cîţu şi Ciucă - şi există premise că ea şi-ar face prezenţa şi sub guvernul Ciolacu - arată cât de jos a ajuns nivelul mass-media şi de ce instituţiile europene trag un semnal de alarmă cu privire la jurnalismul românesc.

Recentul raport privind statul de drept în UE, publicat de Comisia Europeană, document ce va fi dezbătut şi votat mâine în Parlamentul European, atrage atenţia cu privire la concentrarea mass-media din ţara noastră, la controlul exercitat de autorităţi asupra jurnaliştilor de investigaţie, la hărţuirea acestora, dar şi la instigarea la violenţă împotriva jurnaliştilor practicată de unii membri ai clasei politice. Fenomenele de mai sus ar fi explicabile prin ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani privind finanţarea guvernamentală a mass-media, dar acest lucru nu înseamnă că ele sunt scuzabile, că pot fi tolerate sau că autorii lor nu pot fi traşi la răspundere.

Cel mai recent exemplu în sensul agresării verbale a presei este declaraţia răcnită pe holurile Parlamentului - după abrogarea pensiilor speciale ale parlamentarilor - a senatoarei neafiliate Diana Şoşoacă, politician care a acuzat întreaga presă că este vândută Guvernului şi că jurnaliştii sunt trădători de neam, deoarece s-au vândut celor de la PSD şi PNL.

"Ruşine să vă fie! Toată presa sunteţi şpăguită şi cenzurată de PSD şi PNL! (...) Voi le faceţi jocul: ăsta este adevărul! (...) Voi sunteţi nişte trădători cu toţii. Aţi trădat din pandemie, aţi minţit poporul român, aţi vândut efectiv poporul român cu minciunile. I-aţi îndemnat la vaccinare şi acum mor. Asumaţi-vă că acum sunteţi vinovaţi de moartea lor. Sunteţi toţi împreună cu ăştia (n.red. - politicienii de la PSD şi PNL) nişte criminali", a strigat Diana Şoşoacă la jurnaliştii prezenţi în Parlament la şedinţa de plen în care s-a aprobat abrogarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.

Este uşor de închipuit reacţiile simpatizanţilor senatoarei Diana Şoşoacă pe pagina oficială a acesteia, după acuzaţiile adresate către mass-media. Bineînţeles că a urmat un val de ură şi invective la adresa jurnaliştilor, ale căror pagini sunt zilnic pline de ameninţări şi înjurături din partea cetăţenilor care agrează astfel de discursuri.

Aceste lucruri au fost sesizate şi de Parlamentul European, care într-un proiect de rezoluţie ce urmează să fie votat astăzi, referitor la protecţia jurnaliştilor din întreaga lume şi politica Uniunii Europene în acest domeniu, solicită statelor membre să îi tragă la răspundere pe toţi cei care ameninţă şi hărţuiesc jurnaliştii, inclusiv în mediul online.

• Un jurnalist este ucis la fiecare patru zile

Parlamentul European constată că în ultimii ani s-au intensificat mesajele în mediul online şi nu numai, prin care cetăţenii sunt instigaţi la ură sau violenţă împotriva jurnaliştilor şi a altor lucrători din mass-media.

Textul proiectului de rezoluţie arată că denigrarea tot mai mare în public a jurnaliştilor şi lucrătorilor media are un impact negativ privind practicarea acestei profesii, mai ales când vorbim despre jurnalismul politic, de investigaţie şi transfrontalier. De aceea, documentul citat precizează că Parlamentul European "condamnă faptul că unele personalităţi publice şi reprezentanţi ai autorităţilor denigrează public jurnaliştii, deoarece acest lucru subminează încrederea în mass-media a întregii societăţi".

Violenţa împotriva jurnaliştilor este de altfel un fenomen în creştere. Anul trecut, la nivel global, potrivit celor de la Reporteri fără Frontiere, au fost ucişi 67 de jurnalişti şi 64 au dispărut, fără nicio urmă. Restricţiile împotriva reprezentanţilor mass-media au dus numai anul trecut la reţinerea a 533 de jurnalişti în timp ce relatau în direct diferite evenimente, potrivit sursei citate, care mai arată că 1.668 de jurnalişti au fost ucişi în întreaga lume între 2003 şi 2022. Spre deosebire de cei de la Reporteri fără Frontiere, experţii UNESCO susţin în raportul privind libertatea de exprimare 2021-2022, publicat la 17 ianuarie 2023, că în anul 2022 au fost ucişi 86 de jurnalişti, ceea ce înseamnă un jurnalist ucis la fiecare patru zile.

De aceea, Parlamentul European insistă asupra intensificării colaborării dintre platformele online, guverne şi autorităţile de aplicare a legii, pentru a aborda în mod eficient răspândirea mesajelor care incită la ură sau instigă la violenţă faţă de jurnalişti şi lucrători media, şi invită platformele respective să elimine cu promptitudine comentariile sau reacţiile online care hărţuiesc jurnaliştii, incită la violenţă şi la ură sau subminează siguranţa jurnaliştilor. Mai mult, deputaţii europeni cer autorităţilor să investigheze şi să urmărească în justiţie cazurile de hărţuire şi abuz online, astfel încât să îi tragă la răspundere pe cei responsabili, deoarece discursurile instigatoare la ură, discriminarea mass-media, atât online, cât şi offline, precum şi violenţa cibernetică împotriva jurnaliştilor s-au răspândit din ce în ce mai mult, punând astfel în pericol libertatea presei, libertatea de exprimare, libertatea de informare şi pluralismul mass-media.

• Alfabetizarea media a societăţii, o condiţie necesară pentru protecţia jurnaliştilor

În acest context de mai sus, Parlamentul European introduce o nouă sintagmă care, în opinia acestui for, ar pune bazele protecţiei jurnaliştilor în viitor: alfabetizarea media. Textul proiectului de rezoluţie solicită instituţiilor UE "să promoveze utilizarea alfabetizării media ca instrument de sprijinire a înţelegerii mai largi de către cetăţeni şi societate a rolului social al jurnalismului".

Mai mult, se solicită stabilirea unor programe şi măsuri ce vizează promovarea alfabetizării media şi ştirilor pentru jurnalişti şi toţi actorii media, deoarece "consolidarea jurnalismului este esenţială pentru a preveni dezinformarea, polarizarea şi violenţa şi poate consolida democraţiile, permiţând participarea politică".

"Este esenţial să li se garanteze jurnaliştilor condiţiile necesare pentru a contribui la o dezbatere publică deschisă, liberă şi echitabilă, care este un aspect cheie pentru a ajuta societatea să combată dezinformarea, manipularea şi interferenţa informaţiilor. Educaţia media trebuie să fie inclusă în mediile formale şi informale, inclusiv prin programe educaţionale, pentru a promova alfabetizarea, abilităţile şi competenţele media şi pentru a promova şi susţine gândirea critică", se arată în rezoluţia supusă votului Parlamentului European.

Instituţia UE mai afirmă că jurnaliştii şi lucrătorii mass-media îşi desfăşoară adesea activitatea în condiţii precare şi deteriorate de muncă şi securitate, ceea ce le compromite capacitatea de a lucra într-un mediu sigur şi favorabil. De aceea, deputaţii europeni cred că este nevoie ca organizaţiile media să ofere condiţii de muncă adecvate pentru jurnalişti şi lucrătorii mass-media, deoarece numai aşa vom avea parte de jurnalism de înaltă calitate. Pentru asigurarea unor astfel de condiţii, Parlamentul European solicită autorităţilor să elaboreze planuri naţionale de acţiune, în strânsă cooperare cu organizaţiile de jurnalişti, care să ducă la creşterea nivelului de trai şi de siguranţă a acestei profesii.

• Confidenţialitatea surselor - condiţie prealabilă pentru existenţa unei prese independente

Garantarea confidenţialităţii surselor este o condiţie prealabilă pentru jurnalismul de investigaţie şi pentru o presă independentă, se mai afirmă în proiectul de rezoluţie a Parlamentului European, care urmează să fie votat astăzi.

Punctul 18 din proiectul de Rezoluţie arată: "Parlamentul European subliniază că garantarea confidenţialităţii surselor este o condiţie prealabilă pentru jurnalismul de investigaţie şi pentru o presă independentă şi că avertizorii s-au dovedit a fi o sursă importantă pentru promovarea transparenţei şi a răspunderii; subliniază, prin urmare, rolul pe care denunţătorii îl pot juca în combaterea corupţiei din partea actorilor statali şi nestatali şi în informarea publicului; îşi exprimă sprijinul pentru activitatea avertizorilor şi a editorilor acestora în dezvăluirea abuzurilor din întreaga lume".

Mai mult, în continuarea protejării surselor, textul citat precizează la punctul 21 că deputaţii europeni "denunţă utilizarea în creştere a echipamentelor de supraveghere şi a programelor spion pentru a monitoriza, intercepta şi cenzura activitatea jurnaliştilor".

Totodată, Parlamentul UE condamnă implicarea actorilor de stat şi privaţi în această supraveghere ilegală, care încalcă, printre alte drepturi, dreptul la viaţă privată şi protecţia surselor jurnaliştilor. De aceea, forul european solicită ca toate acuzaţiile de supraveghere ilegală a jurnaliştilor să fie investigate şi urmărite în mod independent, iar făptaşii să fie traşi la răspundere, iar jurnaliştii afectaţi să primească despăgubiri. Pentru a garanta cu adevărat libertatea jurnaliştilor, Parlamentul solicită Comisiei Europene aplicarea şi monitorizarea strictă a regulamentului UE privind bunurile cu dublă utilizare, astfel încât să nu poată fi efectuat niciun export european care să permită regimurilor autoritare să ţinteze sau să atace în mod arbitrar jurnaliştii.

Deputaţii europeni le atrag atenţia autorităţilor publice din statele membre UE că au datoria de a proteja libertatea de exprimare şi siguranţa jurnaliştilor şi le solicită autorităţilor să facă tot posibilul pentru a preveni violenţele exercitate împotriva jurnaliştilor, iar în caz contrar să ia măsuri pentru ca persoanele vinovate să fie trase la răspundere, fără nicio impunitate.