Mediul de afaceri, îngrijorat de iniţiativele electorale populiste

Reporter: Cum apreciază mediul de afaceri anul 2013, din punct de vedere economic?

Cristian Pârvan: 2013 poate fi apreciat ca un an pozitiv, mai ales având în vedere că nu au fost luate niciun fel de măsuri reale în sprijinul economiei. Avem o estimare de 2,7% - creştere a Produsului Intern Brut -, contribuţia cea mai mare având-o industria, care este baza exporturilor. Şi din punct de vedere agricol anul trecut a fost unul bun, astfel încât elementele de bază sunt congruente pentru a susţine o creştere economică.

În acela şi timp, însă, ponderea mare a agriculturii în creşterea economiei constituie şi un punct slab pentru 2014, întrucât dacă ne bazăm pe evoluţia PIB din 2013 pe agricultură, în acest an va trebui să înlocuim creşterea de 1% a economiei venită din agricultură cu o creştere din alt domeniu, considerând că agricultura va rămâne la acelaşi nivel. Dacă, însă, producţia agricolă va scădea, va fi nevoie de o evoluţie pozitivă mai accentuată în alt sector pentru a menţine acelaşi ritm de creştere economică.

Reporter: Cum se arată anul 2014 pentru mediul de afaceri?

Cristian Pârvan: Pentru mediul de afaceri acest an nu este atât de sigur, după cum arată prognozele, care estimează o nesiguranţă a locurilor de muncă. Majoritatea companiilor declară că, în cel mai bun caz, îşi vor menţine locurile de muncă, nepunând problema de noi angajări. Acesta este un prim semn că societăţile comerciale nu se află într-o formă foarte bună din punct de vedere economic. Eventualele creşteri de activitate sunt doar oportunităţi şi nu reprezintă o conduită sau o evoluţie certă care să permită companiilor să angajeze personal permanent. Dimpotrivă, marile companii, în restructurarea activităţii lor şi în conservarea profiturilor, operează puternice reduceri de personal. Avem cazul Petrom, care, într-o perioadă cinci ani, a ajuns de la 29.000 la 20.000 de angajaţi. A înlocuit o parte din aceşti salariaţi cu servicii. Statistica ne arată că serviciile prestate în favoarea întreprinderilor au crescut ca importanţă economică. Procesul de externalizare continuă, iar companiile îşi reduc interesul pentru locurile de muncă pe durată nederminată, acestea apelând la servicii specializate atunci când au nevoie, pe care le plătesc în mod corespunzător.

Reporter: Cât de eficiente sunt agenţiile specializate în recrutarea de personal?

Cristian Pârvan: În ultimii ani, numărul de persoane care şi-au găsit un loc de muncă prin agenţiile specializate depăşeşte 50.000, fiind în creştere. În prezent, există o iniţiativă legislativă în Parlament prin care se urmăreşte ca agenţii de muncă temporară să fie obligaţi să încheie contracte pe durată nedeterminată cu persoanele cărora le furnizează locuri de muncă pe perioade determinate şi să le plătească 75% din salariu între două misiuni. Este o măsură greşită, o măsură populistă, ca multe altele, mai ales că cei care-şi caută de lucru pot refuza anumite oferte. Ţara noastră ar trebui să stimuleze munca în loc să acorde ajutoare sociale şi de stat, acestea trebuind să fie destinate exclusiv celor care nu pot munci din diverse motive.

Totodată, este necesar să realizăm că, pe piaţa muncii, calitatea locurilor de muncă este extrem de importantă, pentru că nu putem înlocui un loc de muncă din industrie, unde există o anumită productivitate şi o anumită valoare adăugată, cu un loc de muncă din comerţ, unde se deschid tot mai multe magazine.

Dacă nu avem locuri de muncă în economie şi, în consecinţă, oameni cu venituri, nu ne putem aştepta la o creştere din consum. Este evident că în 2013, când au fost nişte mici creşteri în domeniu, fie prin reîntregirea salariilor, fie prin majorări de salarii la companii, nu a crescut consumul, ci au fost acoperite datorii acumulate. Dacă nu va creşte consumul, vom avea o mare problemă în ceea ce priveşte creşterea Produsului Intern Brut în 2014.

Reporter: Cum vede mediul de afaceri ideea descentralizării?

Cristian Pârvan: Descentralizarea este o politică bună, din punct de vedere al investiţiilor, coroborat cu veniturile locale. Pentru atragerea investiţiilor, administraţia locală este esenţială. Acolo sunt terenurile disponibile, infrastructura, utilităţile, forţa de muncă, taxele locale - elementele cheie pentru orice afacere. Proiectele europene sunt locale şi ar trebui supravegheate la nivel local. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu spitalele şi cu învăţământul. Aşadar, descentralizarea este o idee bună, dar avem îndoieli în ceea ce priveşte implementarea acestui proiect, pentru că nu avem un sistem de sancţionare a celor care nu-şi vor face treaba şi vor continua să solicite Guvernului bani pentru acoperirea propriei incompetenţe.

Reporter: Referitor la proiectele finanţate din bani europeni, cum a decurs procesul de atragere a fondurilor de la UE, din perspectiva companiilor?

Cristian Pârvan: Pe partea de întreprinderi, avem o poblemă foarte mare. Companiile cer o creştere semnificativă a operativităţii derulării programelor prin care pot aplica pentru accesarea de fonduri europene. Faptul că avem nevoie de doi ani până la contractarea proiectului şi de încă trei ani pentru întocmirea acestuia şi că, după aceşti cinci ani, societăţile sunt obligate să respecte parametrii angajaţi încă cinci ani, este o nebunie. Chiar dacă o companie se angajează să creeze 100 de locuri de muncă, dacă între timp s-a declanşat o altă criză financiară, atunci respectiva societate nu poate face 100 de angajări. Trebuie găsit un algoritm în acest sens, pentru că unii parametri asumaţi nu pot fi îndepliniţi în orice condiţii. Nu poţi lipsi de flexibilitate o companie pentru faptul că i-ai dat bani. Vom insista în discuţiile cu Ministerul Fondurilor Europene pentru identificarea unor formulări echitabile pentru banii publici ai Comisiei Europene, pentru că nimeni nu poate să dea bani fără să întrebe ce s-a făcut cu ei, iar la nivelul UE să fie găsite formule prin care unele angajamente asumate să poată fi corectate onest cu realităţile economice în care companiile se mişcă. În alte condiţii, întreprinderile vor refuza să se mai aventureze în astfel de proiecte, pentru că riscul este mult prea mare.

Reporter: Nu putem să nu atingem subiectul fiscalitate, având în vedere că, începând din acest an, au fost introduse o serie de noi taxe. Cum vor afecta acestea activitatea mediului de afaceri?

Cristian Pârvan: Fiscalitatea este în continuare păguboasă, cu impact semnificativ asupra tuturor companiilor, în primul rând din punct de vedere cantitativ, întrucât, într-adevăr, avem noi taxe şi impozite.

În al doilea rând, la fel de gravă este incertitudinea cu care se confruntă oamenii de afaceri. Nimeni nu ştie şi nimeni nu a elaborat corect şi transparent ce plătim în anumite cazuri, cum ar fi cel care priveşte taxa pe stâlpi. Nu ştim dacă plătim pentru ce avem în proprietate sau pentru ce avem în patrimoniu, dacă plătim la valoarea contabilă sau la valoarea actualizată, dacă plătim taxe şi pentru lucrări cum ar fi iazurile de decantare etc.?

Reporter: Cum este noul buget?

Cristian Pârvan: Bugetul actual arată ca toate celelalte bugete de până acum, nu a fost făcută nicio modificare din cele anunţate.

Reporter: Anul trecut au fost derulate câteva proceduri de privatizare care au fost finalizate prin eşecuri. Ce credeţi că ar trebui să facă Executivul pentru a nu mai repeta astfel de experienţe?

Cristian Pârvan: Rămânem adepţii privatizărilor prin majorări de capital mai ales în sectorul energetic, companiile din acest domeniu având nevoie de bani. Dacă investitorul român nu este acceptat şi este hulit şi denigrat într-un mod nejustificat, din punctul nostru de vedere, măcar să apelăm la expertiza managerială a companiilor româneşti care au dovedit că pot face profit, cum este cazul Chimcomplex Borzeşti (n.r. parte a Grupului SCR, condus de Ştefan Vuza) şi Grup Feroviar Român (n.r. din cadrul Grupului Grampet, deţinut de Gruia Stoica). Dacă cei doi oameni de afaceri români au făcut profit la companiile pe care le conduc, atunci ar trebui ca Guvernul să acorde unor astfel de întreprinzători managementul companiilor de stat, cu obligaţia de a le face profitabile şi a le cumpăra din profitul care se repartizează în fiecare an.

La noi a eşuat şi măsura guvernanţei corporative, prin care ne dorim un management performant pentru companiile de stat, pentru că punem un manager pe care îl vrem noi, care să asculte de noi, dar zicem că e manager privat, cum s-a întâmplat la Tarom şi la CFR. În mod normal, acţionarii trebuie să aibă câteva cerinţe privind profitul, cheltuielile etc., în rest nu trebuie să se amestece în activitatea respectivului manager.

Reporter: Ce semnale avem pentru 2014, pe sectoare de activitate?

Cristian Pârvan: Industria este legată de evoluţia europeană, care, chiar dacă nu are semnale optimiste, prevede o minimă creştere, în 2014. Astfel, este de presupus că industria va continua pe un trend optimist. Vom exporta utilaje, echipamente, maşini (deschiderea pieţei Iranului poate fi o mare şansă pentru producţia Dacia Renault). De asemenea, industria componentelor auto este foarte bine conturată în România şi probabil că şi în 2014 va performa. Singurul semn de întrebare este cum va evolua piaţa auto, care, în Europa, are o evoluţie încă nesatisfăcătoare.

De asemenea, produsele manufacturate vor merge bine, în contrapondere cu siderurgia, care, probabil, nu va avea o evoluţie bună. Legat de acest sector, sunt semnale negative, fiind prevăzută o scădere a preţului oţelului, care înseamnă o scădere a cererii de produse de oţel, ceea ce, în general, ilustrează o incertitudine a creşterii economice, oţelul fiind privit în relaţie directă cu creşterea economică.

În domenii precum chimia, petrochimia etc., semnalele sunt mixte, întrucât costurile energiei sunt ridicate şi afectează profitabilitatea şi preţurile produselor industriale.

De la agricultură vom cere mai mult, iar în construcţii, dacă economia va continua să crească, va fi nevoie de spaţii noi, în special pentru birouri, deşi avem încă suficiente construcţii neocupate.

În concluzie, am trecut un an cu dificultăţi, dar care, până la urmă, dincolo de numărul de insolvenţe care dau o nelinişte băncilor şi, în general, creditorilor şi care ar trebui să dea o nelinişte şi Guvernului şi dincolo de modificările Codului Fiscal, care, de asemenea, au creat o incertitudine, 2014 poate fi privit cu un anumit optimism, dar şi cu un semn de întrebare: "Cât de mult vor conta măsurile populiste vizavi de cele două rânduri de alegeri din acest an", pentru că acestea vor fi plătite în primul rând de mediul de afaceri, dar vor avea repercusiuni indirecte şi asupra fiecărui cetăţean. Susţinem responsabilitatea administraţiilor locale, care trebuie să fie crescută, pentru că fondurile europene reprezintă o injecţie de bani gratuiţi, iar balanţa dintre măsurile populiste şi măsurile economice va fi permanent în atenţia oamenilor de afaceri.

Reporter: Mulţumesc!