Mediul de afaceri, un pilon important în procesul de aderare la OCDE

Colaborarea Guvernului cu mediul de afaceri şi dezvoltarea companiilor din ţara noastră constituie piloni importanţi în procesul de aderare a României la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), proces demarat anul trecut.

În acest context, energia, agricultura şi IT&C sunt sectoarele de activitate unde ţara noastră este competitivă şi pe baza cărora poate dezvolta întreaga economie naţională, a afirmat, ieri, premierul Nicolae Ciucă, în deschiderea evenimentului "Aderarea la OCDE - oportunităţi pentrru mediul de afaceri din România", organizat de Guvern.

"Punem accent pe identificarea potenţialului economic al ţării noastre şi pe a faca aşa încât să dezvoltăm procesarea în România. Nu trebuie să fim doar un furnizor de materie primă, ci trebuie să avem capacităţi proprii de procesare, să dezvoltăm companiile care pot ieşi în economia internaţională şi să stea la masă cu cei care contează, cu un capital consolidat şi susţinut. Avem resurse, forţă de muncă foarte bine pregătită şi oameni care deja pe anumite domenii performează la nivel mondial. România are un potenţial energetic deosebit şi putem să devenim garanţi de securitate energetică şi furnizori de energie. România are o capacitate de producţie agricolă care în acest moment nu lucrează la cel mai înalt nivel de eficienţă. Ne propunem să creştem permanent eficienţa producţiei agricole astfel încât să putem să determinăm investitorii nu doar să importe materie primă din producţia agricolă ci să vină să o proceseze. Valoarea adăugată este cea care ne va ajuta să echilibrăm balanţa deficitului comercial. Este greu de acceptat ca ţara noastră să aibă deficit de balanţă comercială pe produse alimentare. Al treilea domeniu este IT&C, unde avem companii recunoscute la nivel european şi la nivel mondial şi o parte de creativitate specifică. Implicaţiile IT&C pe orizontală ne oferă posibilitatea să performăm pe el, dar şi pe energie şi agricultură. După ce aceste trei domenii se vor dezvolta şi vor avea tracţiune de la sine, sunt convins că putem să ne ocupăm şi de dezvoltarea celorlaltor sectoare economice", a declarat Nicolae Ciucă.

Şeful Guvernului a amintit că Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la care ţara noastră a demarat procesul de aderare în urmă cu un an, este cea mai puternică organizaţie economică existentă la nivel global, având sub umbrela sa state care reprezintă peste 70% din comerţul mondial şi aproximativ 90% din valoarea investiţiilor de capital.

În decembrie 2022, Guvernul a finalizat prima etapă a procesului de aderare, prin depunerea Memorandumului iniţial, iar acum ne aflăm în etapa tehnică, privind chestionarele pentru informaţii suplimentare şi vizitele de evaluare.

• Nou model economic pentru aderarea la OCDE

Procesul de aderare presupune o aliniere la întreg ansamblul de instrumente juridice ale OCDE, fiind vorba despre 26 de domenii şi peste 230 de instrumente juridice. Astfel, procesul implică un efort intens şi susţinut, pe care Guvernul şi autorităţile publice îl vor putea realiza doar cu sprijinul întregii societăţi şi a mediului de afaceri. "La nivelul OCDE, mediul de afaceri joacă un rol esenţial, având o contribuţie directă în analizarea şi revizuirea standardelor, oferind perspective convergente ale diferitelor industrii asupra problemelor globale cu impact în economie şi societate. OCDE este liderul standardelor înalte la nivel mondial iar acest lucru este datorat, în bună parte, colaborării cu Comitetul Consultativ de Afaceri şi Industrii al OCDE (BIAC). Acest model de bună practică este de interes şi pentru România, cu atât mai mult cu cât, deja vocea mediului de afaceri românesc este auzită în această structură. Statutul de membru OCDE reprezintă, totodată, un indicator puternic de încredere pentru investitorii interni şi internaţionali, un catalizator care antrenează stimularea investiţiilor directe, şi consolidează încrederea pieţelor internaţionale în stabilitatea economică internă. Ca stat-membru, România va folosi accesul la know-how şi schimbul de bune practici cu alte state OCDE, care ne vor ajuta să formulăm politici publice favorabile mediului de afaceri. (...) Suntem conştienţi de faptul că, pentru a asigura în viitor dezvoltarea durabilă a României, avem nevoie de o economie solidă, bazată pe cunoaştere şi inovare. Modelul actual economic, care a ajutat ţara noastră să-şi îndeplinească obiectivele de dezvoltare până în prezent, va fi transformat într-unul nou, axat pe activităţi cu valoare adăugată mare, prin adoptarea de tehnologii şi procese de producţie inovative", a mai spus prim-ministrul Nicolae Ciucă.

El a precizat că, odată cu aderarea ţării noastre la OCDE, reformele şi modernizarea statului realizate pe parcursul procesului de aderare se vor regăsi în creşterea capitalului românesc şi în bunăstarea şi prosperitarea cetăţenilor.

• Guvernanţă corporativă, dar nu în orice condiţii

Un punct important în negocierile de aderare îl reprezintă guvernanţa corporativă în cadrul companiilor în care statul român este acţionar mahoritar.

"Cred că este foarte important să finalizăm acest deziderat al guvernanţei corporative, dar nu oricum, ci trebuie să fim conştienţi că o guvernanţă corporativă nu poate avea loc fără un management perfomant, fără profesionişti, fără oameni care să fi activat în business şi să fi făcut performanţă în business. Nu e suficient să mutăm dintr-un birou în alt birou aceeaşi oameni. Nu poţi câştiga un joc, dacă nu ai schimbat ceva în abordarea acestuia", a precizat Nicolae Ciucă.

Referitor la perfomanţă în business, şeful Guvernului a afirmat că şi-ar dori ca firmele româneşti să se listeze mai uşor la bursă, pentru acest lucru fiind necesară găsirea unor soluţii "pentru a-i determina pe antreprenorii români să înţeleagă nevoia de creştere a capitalului şi de creştere a activităţii economice a companiei pentru a face atractivă listarea la bursă şi pentru a atrage atenţia investitorilor pentru companiile respective".

La rândul său, Mathias Cormann, secretar general al OCDE a arătat că procesul de aderare se va baza pe performanţa economică a României care în ultimii 20 de ani a reuşit să reducă la jumătate decalajul dintre PIB-ul pe cap de locuitor al ţării noastre şi media OCDE, de la aproximativ 70% la aproximativ 35%.

"Investiţiile străine semnificative, progresele importante în reformele sistemului judiciar şi politica monetară prudentă au contribuit la acest succes până în prezent. (...) Studiul economic pentru România al OCDE, lansat în 2022, constata că reformele suplimentare pot impulsiona creşterea economică şi pot crea premizele necesare ca mediul de afaceri şi cetăţenii să participe pe deplin şi să beneficieze de pe urma creşterii economice şi a dezvoltării. Standardele şi instrumentele OCDE acoperă aproape toate domeniile politicilor guvernamentale, de la politica agricolă la educaţie şi formare profesională, la guvernanţă, inovare şi fiscalitate, şi am menţionat acum doar câteva dintre ele.

Pentru comunitatea de afaceri, acest proces va avea beneficii directe şi concrete, venind în sprijinul agendei de reforme a României şi încurajând funcţionarea unei pieţe echitabile, eficiente, deschise şi competitive. Procesul de aderare va contribui la asigurarea unui climat investiţional deschis şi atractiv în România pentru susţinerea în continuare a creşterii economice, la realizarea de progrese suplimentare în lupta împotriva corupţiei şi la îmbunătăţirea eficienţei şi integrităţii companiilor deţinute de stat. De asemenea, va promova concurenţa şi neutralitatea concurenţială prin încurajarea eliminării reglementărilor care împiedică activitatea companiilor inovatoare şi prin contribuţia la asigurarea unei concurenţe echitabile. Va asigura promovarea de politici adecvate pentru încurajarea practicilor de afaceri sustenabile şi reziliente, inclusiv în ceea ce priveşte lanţurile globale de aprovizionare din care România devine o parte din ce în ce mai importantă. De asemenea, acest proces va ajuta guvernul să intensifice investiţiile legate de infrastructura durabilă, punând bazele creşterii viitoare", a arătat Mathias Cormann.

• Necesitatea unui parteneriat solid între mediul de afaceri şi guvern

Aderarea la OCDE nu va putea fi realizată fără un parteneriat solid între mediul de afaceri şi Guvern, parteneriat care să se concretizeze în implementarea unor reforme structurale la nivelul administraţiei publice centrale, judeţene şi locale, a afirmat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

"Dincolo de reformele structurale ale statului trebuie să găsim împreună calea pentru o nouă reformă economica din perspectiva trecerii la o economie reală de producţie şi din perspectiva punerii în valoare a resurselor pe care le avem şi elementelor de potenţial şi ducerea lor către zone în care valoarea adăugată a lor să fie una ridicată şi competiţia dintre companii să fie una loială şi avansată din perspectiva practicii folosite în concordanţă cu standardele OCDE. Avem foarte multe lucruri de recuperat. Efectele unor amânări de decizii, nu doar statatel, ci şi societale, se văd în o serie de indicatori. Dincolo de deficitul de balanţă comercială, de deficitul de competenţe digitale, de deficitul de producţie de bunuri intermediare, de nevalorificarea la maxim a potenţialului României pe partea de agricultură, sunt şi elem pe care statul trebuie să şi le asume să le consolideze. Aşezarea corectă a regimului fiscal, reaşezarea creditului fiscal către economie trebuie să fie ancorate în indicatorii de răspuns în economie. Creditul fiscal în România este în zona de 4,9% din PIB şi e un stimul indirect al statului către economie. Trebuie să identificăm calea pentru ca acest credit să se întoarcă în beneficii pentru stat, în sensul de noi investiţii, productivism, creşterea competitivităţii şi consolidarea economiei româneşti", a spus Adrian Câciu.

Luca Niculescu, secretar de stat, coordonator naţional al procesului de aderare la OCDE, a menţionat că eforturile depuse până acum de autorităţi trebuie să continuie.

"Pentru cei din mediul de afaceri, demararea procesului de aderare reprezintă un semnal puternic către investitori, iar antreprenorii din ţara noastră vor fi primii care vor beneficia de acest proces. Mediul de afaceri este cel mai bun aliat al autorităţilor în drumul către aderarea la OCDE, pentru că antreprenorii ştiu cel mai bine ce trebuie făcut în anumite domenii. Mediul de afaceri poate contribui la aderare prin participarea la BIAC, unde deja o face prin organizaţia patronală Concordia, şi prin creionarea reformelor necesare în acest proces, pentru luarea celor mai bune decizii guvernamentale", a precizat Luca Niculescu.

Referitor la beneficiile aderării pentru mediul de afaceri, dar şi pentru economia naţională, Ramona Jurubiţă, vicepreşedinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC) a arătat că aderarea la OCDE va duce la creşterea considerabilă a ponderii investiţiilor străine în Produsul Intern Brut, aşa cum s-a întâmplat cu alte state europene din regiunea noastră care sunt deja membre ale respectivei organizaţii internaţionale. "Ungaria a aderat la OCDE în 1996 şi ponderea stocurilor investiţiilor străine în PIB a crescut de la 28% la 56% în 2021. Estonia a aderat în 2010, când avea o pondere a stocurilor investiţiilor străine de 80% din PIB, iar în 2021 ponderea aceasta a trecut de 97%. Letonia a aderat în-2016 şi în numai cinci ani ponderea stocurilor investiţiilor străine în PIB a crescut de la 51% la 61%. Aderarea României la structurile internaţionale este un element benefic. De exemplu, în 2003, înaintea aderării la NATO, ponderea stocurilor investiţiilor străine în PIB era de 21%, iar după intrarea în NATO a ajuns la 42%. (...) Reformele structurale în domeniile cheie implementate în ţările OCDE referitoare la educaţie, fiscalitate, companii de stat şi capacitate administrativa pot aduce creşteri de până la un punct procentual la rata anuală de creştere a PIB. Aderarea la OCDE poate duce la creşterea atractivităţii investiţiilor străine directe şi la efectul de multiplicare prin atragerea IMM-urilor în lanţul de multiplicare a afacerilor şi la dezvoltarea lor", a declarat Ramona Jurubiţă, vicepreşedinte FIC.

Aderarea la OCDE va însemna şi posibilitatea companiilor din ţara noastră de a apela la o altă categorie de investitori din piaţa internaţională de capital, a afirmat Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

"Suntem într-un proces în care învăţăm şi în care vom converge către regulile OCDE. Bursa de Valori Bucureşti susţine creşterea companiilor româneşti prin finanţarea şi dezvoltarea lor. Dacă vom construi o piaţă de capital sănătoasă, toată lumea va avea de câştigat. Aderarea la OCDE ne va da acces la o altă categorie de investitori şi anume la cei care se uită la spaţiul economic al acestei organizaţii. Noi am făcut deja câţiva paşi în această direcţie. În urmă cu doi ani, am fost promovaţi de FTSE Russell la zona pieţelor emergente, care le-a deschis companiilor româneşti către o altă categorie de investitori. Ne uităm în continuare la MSCI, care probabil odată cu listarea Hidroelectrica ne va promova în următorii ani către statutul de piaţă emergentă, deschizând uşa companiilor româneşti către alte canale de finanţare", a spus Radu Hanga.

În urma evenimentului organizat ieri de Guvern, reiese că drumul spre obţinerea statului de membru al OCDE este încă lung, dar autorităţile centrale, mediul de afaceri şi piaţa de capital sunt gata să lucreze împreună pentru găsirea celor mai bune soluţii în vederea implementării standardelor solicitate de respectiva organizaţie de cooperare economică.