Există foarte puţine şanse ca Grecia să îşi poată plăti datoria suverană şi, cu cât va dura mai mult programul de austeritate, cu atât se va diminua capacitatea ţării de a-şi stinge datoria, consideră Mervyn King, fostul guvernator al Băncii Angliei, în cartea "Sfârşitul alchimiei: banii, băncile şi viitorul economiei mondiale".
În opinia sa, situaţia actuală a Greciei ilustrează cel mai bine problemele legate de îndatorarea pe plan extern în cadrul unei uniuni monetare. Acesta arată că PIB-ul Greciei s-a prăbuşit mai mult decât cel al Statelor Unite din timpul Marii Depresiuni. În pofida unei enorme contracţii fiscale, care a redus deficitul bugetar de la aproximativ 12% din PIB în 2010, până la sub 3% în 2014, raportul dintre datoria publică şi PIB a continuat să crească, fiind de aproape 200% (conform bazei de date a FMI despre Perspectivele economiei mondiale, octombrie 2015). Datoria este exprimată într-o valută a cărei valoare este posibil să crească în raport cu veniturile grecilor, conform autorului. În prezent, Grecia are acces minim la pieţele de capital internaţionale. Spre deosebire de restructurarea datoriei din 2012, când creditorii din sectorul privat au beneficiat de sprijin financiar, acum, Grecia este în mare parte datoare unor instituţii din sectorul public, precum Banca Centrală Europeană, altor ţări din zona euro şi Fondului Monetar Internaţional. Austeritatea fiscală a fost autodistrugătoare, deoarece cursul de schimb nu a putut fi redus în vederea stimulării comerţului, mai arată King. În timpul crizei datoriilor prin care au trecut, în anii 1980, ţările din America Latină au găsit o cale spre creştere economică doar atunci când s-au eliberat de povara datoriei externe, argumentează Mervyn King.
"Este evident (...) că singura cale de urmat pentru Grecia este să fie scutită (sau iertată) de a plăti o parte substanţială a datoriei sale şi să îşi devalorizeze moneda, pentru ca exporturile şi substituirea produselor interne cu importuri să poată compensa efectele deprimante ale contracţiei fiscale impuse", susţine fostul guvernator al Băncii Angliei.
Reformele structurale ar înlesni tranziţia, dar acestea vor fi eficiente numai dacă vor fi adoptate prin decizii ale poporului grec, mai degrabă decât prin condiţionări impuse din exterior, continuă autorul.
Faptul că restructurarea datoriei Greciei este inevitabilă va aduce pierderi substanţiale pentru contribuabilii din Germania şi din alte ţări, punctează King, adăugând că un flux de plăţi circular, în care ţările din zona euro împrumutau Grecia pentru ca aceasta să îşi poată plăti o parte din împrumuturile mai vechi, nu are cum să ajute economia grecească.
Totuşi, iertarea de datorii nu reprezintă o soluţie suficientă la toate problemele existente în economie, mai consideră autorul. În opinia sa. pe termen scurt, este posibil ca această măsură să aibă chiar efectul de a încetini creşterea economică. În cazul debitorilor suverani, care au beneficiat deja de o extindere a scadenţelor, situaţia pe termen scurt nu ar mai înregistra modificări importante în urma iertării explicite a datoriilor, consideră King. Pe de altă parte creditorii, când vor realiza că nu vor beneficia de rambursarea integrală a datoriilor, au posibilitatea să îşi reducă cheltuielile. "Provocarea constă (...) în a trece la o nouă stare de echilibru, în care nu se mai fac datorii noi la anvergura de dinainte", conchide Mervyn King.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Gerula în data de 04.07.2017, 06:58)
Articole din cărți, PIB-ul Greciei s-a prabusit din cauză că a fost pe steroizi anterior, comerț nu poate face că nu are cu ce. Haircut-ul nu rezolva problema, în 5 ani vor fi la loc cu nivelul datoriei.