MFP a atras de pe piaţa locală 600 milioane lei prin titluri la un an

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat joi 599,8 milioane lei prin certificate cu scadenţa la 12 luni, aproape de nivelul indicativ al licitaţiei, la un randament mediu de 6,07% pe an, sub cel acceptat la operaţiunea de luni, pentru certificate la opt luni.

Cererea totală a fost de 1,98 miliarde de lei, mult peste valoarea programată, de 600 milioane lei, potrivit Mediafax.

Finanţele au mai vândut certificate la un an la începutul lunii august, de 700 milioane lei, la un randament inferior, de 5,66%. În schimb, la începutul săptămânii, Trezoreria a atras prin titluri la opt luni 931,1 milioane lei, la un randament mediu de 6,11% pe an.

Ulterior, administratorii datoriei publice au redeschis marţi emisiunea de euroobligaţiuni pe 10 ani lansată în 2008, reuşind să atragă 750 milioane euro la un randament de 5,1%. Ofertele au totalizat 3,6 miliarde euro, de aproape cinci ori mai mult decât valoarea atrasă, jumătate din eurobonduri fiind preluate de investitori din Marea Britanie, Austria şi Germania.

Luna trecută, Finanţele au reuşit să împrumute doar 1,4 miliarde lei, mult sub suma planificată, de 2,5 miliarde lei. Suma redusă împrumutată în august a venit pe fondul creşterii costurilor de finanţare ca urmare a tensiunile politice cauzate de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, precum şi din cauza reducerii lichidităţii ca urmare a plafonării sumelor din operaţiunile repo.

Ministerul Finanţelor a atras în acest an 39,86 miliarde lei piaţa locală. La această sumă se mai adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.

În luna septembrie, Ministerul Finanţelor vrea să împrumute 3,3 miliarde lei de pe piaţa internă, de pes-te două ori mai mult decât suma atrasă în august.

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.