Migraţia constructorilor poate fi temperată cu salarii de 600-800 de euro

• Românii din străinătate se întorc dacă au salarii şi condiţii de muncă precum în ţările adoptive

• Mai putem importa un număr semnificativ de muncitori din zonele sărace ale Turciei şi din India

În condiţiile de mare competitivitate din sectorul european al construcţiilor, antreprenorii români şi firmele din sectoarele adiacente se găsesc sub multe presiuni. Potrivit unui studiu elaborat de Comitetul Paritar pentru Muncitori Migranţi în Construcţii (CPMMC), este vorba despre afluxul mare de finanţări de lucrări din fonduri europene, interne şi internaţionale, pentru cel puţin următorii zece ani. Astfel, se prefigurează o cantitate mare de lucrări pe care le pot câştiga antreprenorii români. Dar lipsa acută a forţei de muncă face ca probabilitatea de a executa aceste lucrări la termenele şi calitatea cerută să fie scăzută.

Dan Cristescu, preşedintele CPMMC, arată că în condiţiile în care piaţa muncii din construcţii pierde în continuare forţă de muncă, sunt recomandabile măsuri precum creşterea nivelului salariului mediu net la 600 - 800 euro, oferirea de pachete complementare salariului precum transport gratuit la domiciliu sau cazare în containere cu aer condiţionat, masă gratuită sau tichete de masă, concedii plătite de refacere a capacităţii de lucru, etc.

La acestea se adaugă mijlocirea de credite ipotecare de către antreprenor, prin tratative purtate de acesta cu băncile, aşezarea campusurilor muncitoreşti lângă un mediu social prietenos, exercitarea de presiuni directe ori prin intermediul organizaţiilor patronale pentru creşterea rapidă a calităţii asigurărilor sociale de stat. Acest lucru trebuie făcut în paralel cu dezvoltarea unui Sistem de Autoreglementări Sectoriale în Construcţii, administrat bipartit patronate-sindicate. Piaţa muncii mai are nevoie de exercitarea de presiuni asupra Guvernului şi autorităţilor locale pentru a dezvolta capacitatea pieţei muncii din ţară, în vederea asigurării de locuri de muncă pentru membrii familiilor lucrătorilor din construcţii.

Potrivit studiului citat, marile companii din construcţii pot crea "enclave" de bunăstare, prin atragerea de forţă de muncă existentă în ţară. Cum aceste resurse umane sunt limitate, va fi nevoie şi de aducerea de forţă de muncă migrantă sau dislocată. Este vorba de românii care lucrează în Italia, Spania, Portugalia, Germania, Franţa, Grecia şi Ungaria, repatriată în condiţiile asigurării integrale a pachetului de măsuri menţionat. Acest segment va pretinde, însă, salarii nete superioare cifrei de 800 euro pe lună, un pachet salarial adiţional şi condiţii bune de muncă şi viaţă.

Marii antreprenori mai pot aduce muncitori din statele limitrofe României, în special Republica Moldova şi Ucraina, care au cetăţenie româna, vorbesc acceptabil limba şi au paşapoarte româneşti. Forţa de muncă mai poate fi atrasă din Bulgaria, unde salariile sunt la 60% din salariul mediu din România.

Un alt bazin de muncitori se află în Turcia anatoliană (mai săracă). Dan Cristescu a precizat: "Este piaţa pe care eu o recomand ca bazin imediat de migraţie pentru ramura de construcţii. Salariile plătite în această ţară se cotează, în general, în USD şi sunt de 600 - 1.000 USD/lună/lucrător. Pot fi rezolvate relativ uşor cazarea, masa şi transportul". Alte posibilităţi constau în aducerea unor contigente de lucrători indieni, din zone ale Indiei în care clima nu este departe de temperaturile din jumătatea de sud a ţării noastre.

La începutul anului 2007, în sectorul construcţiilor, erau înregistraţi 361.000 de salariaţi, iar în ramura de materiale de construcţii erau 56.000 de salariaţi. În ramura de construcţii, numărul de salariaţi a crescut cu 37.600 în timpul verii, care s-a menţinut până la finele anului curent. Majorarea este considerată de CPMMC nesemnificativă faţă de volumul real de lucrări de la nivelul întregii ţări, care a prezentat o creştere de 33,2% faţă de luna ianuarie 2007.