MIGRAŢIA ILEGALĂ, PE AGENDA CONSILIULUI EUROPEAN Klaus Iohannis, cu jalba în proţap în faţa liderilor europeni

Preşedintele Klaus Iohannis ar urma să ridice problema aderării ţării noastre la Schengen în şedinţa Consiliului European de astăzi. Practic, şeful ţării se va prezenta în faţa liderilor Uniunii Europene cu jalba în proţap împotriva veto-ului exprimat de Austria prin ministrul de interne Gerhard Karner în Consiliul JAI în urmă cu o săptămână cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor.

În jalba sa, Klaus Iohannis nu va prezenta niciun argument nou faţă de cele oferite de reprezentanţii ţării noastre atât Comisiei Europene, Parlamentului European, cât şi misiunilor de experţi care au fost în România în octombrie şi noiembrie şi care au constatat că nu există o rută a migranţilor pe meleagurile noastre. Problema va fi tratată în aceleaşi coordonate, chiar dacă preşedintele recunoaşte că decizia este una politică. Sau poate tocmai pentru că decizia este una politică e nevoie de o discuţie cu toate armele pe masă în cadrul Consiliului European. Iar cancelarul Karl Nehammer le-a pregătit deja: un plan în cinci puncte care, odată implementat, va aduce din partea Austriei deblocarea extinderii aderării la spaţiul Schengen. Chiar dacă planul pare unul desprins din ficţiune - un zid împotriva migranţilor între Bulgaria şi Turcia nu va opri un eventual flux masiv de migranţi din Asia -, Nehammer pune ceva pe masa Consiliului European, în timp ce tolba lui Klaus Iohannis este plină cu aceleaşi date emise de Frontex.

În acest timp, de la Bruxelles, preşedintele Iohannis ne-a transmis ieri că "n-are rost să cădem într-o depresie colectivă care nu rezolvă absolut nimic", mai ales că va ridica astăzi tema Schengen în Consiliul European.

"Integrarea în spaţiul Schengen rămâne obiectiv strategic naţional şi rămâne obiectiv principal pentru mine, pentru perioada următoare. (...) Acest moment, după părerea mea, poate fi tratat într-o singură cheie - cu diplomaţie. Orice altceva, după părerea mea, este exclus.

Am auzit în ultimele zile nenumărate opinii, sfaturi şi aşa mai departe. Şi vreau să vă spun foarte clar: nu va exista, deci, atenţie, nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau autorităţilor publice. Nu aşa se tratează astfel de probleme. (...) Pot să vă spun din capul locului că voi avea multe discuţii, voi ridica chestiunea în plenul Consiliului, voi mai explica încă o dată de ce România trebuie să devină parte din Spaţiul Schengen, dar soluţii practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI, care va fi mai bine pregătit. Nici nu cred că şi-a imaginat cineva că de săptămâna trecută până astăzi Austria sau Olanda şi-au schimbat atitudinea şi ce n-am rezolvat săptămâna trecută în JAI, rezolvăm, astăzi, în Consiliul European. Nu este bine să avem astfel de aşteptări, fiindcă ele nu se adeveresc. E nevoie de foarte multă muncă. Deci, vă rog să nu aveţi aşteptarea că în Consiliu se hotărăşte ceva clar în ceea ce priveşte aderarea, însă pot să vă spun că, personal, îmi imaginez că o aderare este posibilă în anul viitor, în 2023. Noi ne considerăm partener în găsirea de soluţii şi, cum am mai spus, poate nu este foarte... nu-i senzaţional, dar România nu vrea şi nu este, atâta timp cât sunt eu aici, parte a unei probleme, ci întotdeauna parte a unei soluţii. Noi nu avem niciun interes să generăm sau să perpetuăm o problemă. Noi avem tot interesul să rezolvăm problemele şi asta vom face şi în continuare", a declarat Klaus Iohannis înaintea şedinţei de ieri a Consiliului European.

• Iohannis: "România nu va ataca această chestiune la CJUE"

Preşedintele consideră că vinovaţii pentru eşecul de săptămâna trecută din Consiliul JAI nu trebuie căutaţi la Bucureeşti, ci în altă parte, şi a precizat că autorităţile române nu vor ataca decizia din 8 decembrie 2022 la Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene.

"Mi s-a părut puţin ciudată vânătoarea de vinovaţi care s-a declanşat în unele medii. Vinovaţii nu se găsesc în Bucureşti, nici în România. Ştiţi foarte bine de ce nu s-a putut vota, dar noi nu ne lăsăm descurajaţi. Eu în niciun caz nu voi ceda şi nu voi ceda până când România devine membru în Schengen. Suntem în faza în care trebuie să reluăm, nu chiar de la zero, dar de destul de jos toate discuţiile, să construim încă o dată întreaga abordare cu mai multă insistenţă, cu mai multă convingere, dar va necesita timp. Acum, la cald şi la emoţie, tot felul de analişti vin cu tot felul de soluţii. Dar pot să vă spun că România nu va ataca această chestiune la Curtea Europeană de Justiţie", a spus Klaus Iohannis. 

După cum se poate observa din spusele preşedintelui Iohannis, nu există o contraofertă din partea României la planul în cinci puncte al Austriei, mai ales că autorităţile de la Bucureşti în loc să caute soluţii, au ales în ultima săptămână să se lamenteze, să caute vinovaţi pentru eşecul din Consiliul JAI din 8 decembrie şi să susţină chiar politica de boicotare a firmelor austriece din ţara noastră.

Majoritatea clasei politice de la Bucureşti s-a comportat la fel, ba chiar reprezentanţii ei au oferit un spectacol comico-tragic în urmă cu două zile în Parlamentul European, unde deputaţii europeni români alături de cei bulgari s-au plâns în faţa unei săli de plen goale. Fără să ofere nicio soluţie pentru deblocarea procesului politic de aderare la Schengen, ci doar solicitând sancţiuni contra Austriei ori deschiderea unei cauze în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, deşi guvernul de la Viena a acţionat în privinţa blocării aderării României şi Bulgariei conform Tratatului de Funcţionare a UE care le permite acest drept de veto în Consiliul JAI. Ministrul de interne austriac, Gerhard Karner, nu a încălcat nicio cutumă, ci şi-a exercitat dreptul de veto consfinţit de TFUE.

• Soluţii şi negocieri

În aceste condiţii, singura cale plauzibilă pentru deblocarea procesului de aderare este oferirea unor soluţii. Pe care, după cum putem observa, tot Austria le oferă, deoarece noi nu suntem în stare. Noi aşteptăm să ne traseze calea oficialii de la Bruxelles, aşa cum au făcut-o dese rânduri în implementarea aquis-ului Schengen, dar şi cu privire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare prin emiterea anual a unui set de recomandări. Probabil că astăzi vom avea o soluţie şi un calendar de aderare desprins din dezbaterile din cadrul Consililui JAI, soluţie care va porni însă de la ce pune pe masa negocierilor Austria şi în niciun caz România. Deocamdată se pare că un prim pas în negocierea cu oficialii de la Viena a fost făcut de o parte mică a parlamentarilor români. Senatorul social-democrat Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului şi vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a avut o întâlnire zilele trecute, la Paris, cu Reinhold Lopatka, preşedintele delegaţiei Austriei la APCE şi preşedintele Comisiei afaceri europene şi respectiv vicepreşedintele comisiei de politică externă din Parlamentul austriac. Reinhold Lopatka este un membru marcant al Partidului Popular, coleg cu cancelarul Karl Nehammer şi cu ministrul de interne al Austriei.

"Pentru că ne cunoaştem de ani de zile, discuţia între noi a fost foarte deschisă, directă, onestă, în cadrul căreia i-am transmis demnitarului austriac ceea ce era util să audă. Am discutat şi despre cele 5 exigenţe pe care guvernul de dreapta de la Viena le-a prezentat acum pe tema limitării imigraţiei ilegale. Evident că nici una nu are legătură cu România. Guvernul de dreapta austriac s-a folosit de România pentru a pune presiune pe Comisia Europeană. Ştiţi deja ce gândesc eu despre acest fel imoral de a face politică. Discuţia cu Reinhold Lopatka a fost însă sinceră şi corectă. Ne-am pus de acord să lucrăm împreună în perioada următoare, pentru a întreprinde o vizită oficială la Viena, posibil în ianuarie, împreună cu Comisia de politică externă a Senatului, pe care o conduc şi pentru a face ceea ce trebuie făcut acolo, respectiv pentru a ajuta la rezolvarea obiectivului urmărit de România. Aşa cum am învăţat eu că trebuie făcut. Separat, am discutat cu Preşedintele delegaţiei Ungariei la APCE, Zsolt Nemeth, care la Budapesta este preşedinte al Comisiei de politică externă a Parlamentului ungar, iar la Strasbourg şi la Paris este Preşedintele Comisiei de afaceri politice a APCE. Vechi cunoştinţe. Suntem amici pe cele pe care putem fi amici, ne luptăm în celelalte (româno- maghiare), pe care le cunoaşteţi. Nu am rămas dator niciodată. Cu Zsolt discuţia a fost scurtă şi la obiect. Susţinere ungară politică şi publică clară pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. S-ar putea să lucrăm unele chestiuni şi direct pe relaţia cu...fostul Imperiu. P.S. Aştept cu mare interes ca decidenţii din Executivul român, care gestionează dosarul Schengen, să ne facă o vizită la Parlament, aşa cum scrie la lege. Le va fi util, sunt convins", a scris Titus Corlăţean pe pagina oficială de Facebook.

Cu toate acestea, analiştii politici afirmă că termenul de martie 2023 este unul ce ar trebui stabilit ca obiectiv, dar este nevoie ca toate coordonatele pentru Consiliul JAI de anul viitor să fie cunoscute cel mai târziu în ianuarie 2023, pentru ca viitoarea şedinţă de la începutul primăverii să nu mai găsească nepregătite autorităţile române şi să nu mai înregistrăm încă un refuz.

Până atunci, singura soluţie la îndemâna pentru simplul cetăţean român şi pentru antreprenori este identică cu aceea oferită de guvernatorul Mugur Isărescu în problema inflaţiei: ceaiul de tei.