MIHAELA BÎCIU, TRADEVILLE: "La nivel politic, nu s-a înţeles rolul pieţei de capital în economie"

Reporter: În ultima perioadă, mai mulţi intermediari de la Bursa de Valori Bucureşti (Intercapital Invest, Romintrade, Confident Invest, Intervam) au decis să înceteze activitatea, în timp ce Raiffeisen Capital & Investment a renunţat la a mai furniza servicii de tranzacţionare pentru segmentul de retail. De altfel, de la 76 de brokeri cât exis­tau în 2008, astăzi mai sunt în piaţă doar 29. Care sunt cauzele pentru care, în ultimii 11 ani, numărul brokerilor s-a diminuat atât de mult?

Mihaela Bîciu: Dimensiunea redusă a pieţei de capital, respectiv numărul mic de listări şi de investitori sunt principalele motive pentru care a scăzut, treptat, totalul firmelor care oferă servicii de intermediere, iar acest lucru denotă un fenomen economic firesc. Dacă am avea mai multe companii listate şi dacă ar creşte nivelul de educaţie financiară cu privire la oportunitatea beneficiilor plasamentelor pe piaţa de capital, ceea ce ar aduce mai mulţi investitori la BVB, probabil că ar fi loc pentru mai mulţi intermediari. Până atunci, nu ar fi o mare surpriză ca numărul intermediarilor să îşi continue scăderea şi în următorii ani, înainte de a se stabiliza.

Reporter: Unii intermediari din piaţă au renunţat la departamentele de analiză. De ce credeţi că s-a întâmplat acest lucru?

Mihaela Bîciu: Cel mai probabil, asemenea decizii au fost luate pentru a reduce costurile. Poate s-a considerat că aceste departamente consumă resurse, fără a aduce multe beneficii business-ului. Noi nu împărtăşim această opinie. Dimpotrivă, în ceea ce priveşte Tradeville, avem o echipă de analiză excelentă, cu o bună expertiză şi recunoaştere a acesteia de către clienţii noştri şi în mass-media.

Reporter: Cota de piaţă a primilor trei brokeri din punctul de vedere al valorii intermediate, în primele şase luni din 2018, a fost de circa 55%, conform datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). De ce este piaţa atât de concentrată?

Mihaela Bîciu: Primii trei intermediari sunt mari case de brokeraj, care intermediază pentru investitori instituţionali din România sau din străinătate. De obicei, au clienţi foarte mari, precum fondurile de pensii de Pilon II, care tranzacţionează volume mari.

Reporter: În primele şase luni din anul trecut, doar opt dintr-un total de 23 de Societăţi de Servicii de Investiţii Financiare (SSIF) au avut profit, potrivit ASF. De ce este atât de greu pentru brokeri să aibă o activitate profitabilă?

Mihaela Bîciu: După cum am mai menţionat, în primul rând numărul de intermediari nu este adecvat la dimensiunea actuală a pieţei. E dificil să faci profit într-o piaţă mică. Pe de altă parte, costurile de conformitate, impuse de prevederi precum MiFID II şi GDPR, intrate în vigoare anul trecut, au adăugat noi cheltuieli, dar au şi redus veniturile. Pentru a ne supune acestor prevederi excesive a fost nevoie să nu mai permitem accesul clienţilor la anumite tranzacţii, spre exemplu cu ETF-uri din Statele Unite ale Americii (SUA), ceea ce a dus la o pierdere a veniturilor din aceste tranzacţii.

Reporter: În primul semestru din 2018, numărul total al investitorilor raportaţi de Fondul de Compensare al Inves­titorilor (FCI) era de 58.290, conform datelor prezentate chiar de FCI. Pe de altă parte, raportul ASF pentru primul semestru indică un număr cumulat al conturilor de clienţi activi de 16.391 (un investitor poate avea simultan conturi deschise la mai mulţi intermediari) în prima parte a lui 2018. Care sunt motivele pentru care există această situaţie?

Mihaela Bîciu: Suntem de părere că diferenţa de raportare privitoare la numărul de investitori s-ar explica atât prin faptul că unii investitori au un comportament de tip "buy & hold" (deci fac tranzacţii mai rar de o dată pe an) sau au conturi la mai mulţi intermediari, cât şi din pricina faptului că o parte dintre persoanele care au conturi de brokeraj le-au deschis doar pentru a lichida unele portofolii, iar acum nu mai au interes pentru fenomenul bursier.

În privinţa situaţiei de ansamblu, în care mai puţin de 0,1% din populaţie investeşte activ la bursă, motivele sunt multe şi profunde. Ele ţin atât de structuri psiho-sociale la nivel naţional, cât şi de unele oportunităţi ratate din anii de început ai pieţei. Aceste oprelişti sunt dificil de eliminat pe termen scurt, iar înlăturarea lor ar necesita atât acţiuni intense de promovare a economisirii prin bursă, cat şi investiţii publice în educaţie financiară.

Reporter: Ce măsuri pot fi luate pentru încurajarea segmentului de retail? De către cine?

Mihaela Bîciu: Pentru a avea succes, dezvoltarea segmentului de retail al pieţei de capital s-ar cuveni să fie o preocupare comună din partea autorităţilor de reglementare, a BVB, a emitenţilor şi, fără îndoială, din partea noastră - a intermediarilor. De-a lungul ultimilor ani, am observat mai multe iniţiative în direcţia construirii unei pieţe de retail şi chiar ne-am alăturat lor, însă ar fi nevoie de nişte paşi decisivi în direcţia reducerii presiunii birocratice, atât privind accesul clienţilor la piaţă, cât şi la nivelul raportărilor fiscale pe care sunt obligaţi să le efectueze.

De mare interes pentru noi, ca des­chizători de drumuri în privinţa tranzacţiilor prin internet, inclusiv prin dispozitive mobile, ar fi reducerea birocraţiei în privinţa dimensiunii online a pieţei de capital. Degeaba vorbim de simplificarea şi eficientizarea pe care le aduc tehnologiile digitale, câtă vreme normele în vigoare impun încă transmiterea unor documente pe hârtie între intermediar şi client, situaţie care nu se mai întâlneşte în alte state ale Uniunii Europene.

În aceeaşi măsură în care se pot des­chide conturi bancare şi se pot accesa credite prin internet, se impune ca des­chiderea unui cont de tranzacţionare să se facă exclusiv online, cu posibilitatea de a încărca orice documente necesare. Or, momentan, noi nu putem activa un cont fără deplasarea la sediu a clientului sau fără a fi primit o confirmare de la acesta, după trimiterea unui set de documente prin poştă.

Reporter: Ce presupune în mod concret, pentru societatea dumneavoas­tră, implementarea MiFID II? Cum faceţi faţă noilor cerinţe?

Mihaela Bîciu: Implementarea normelor MiFID II a generat o creştere a costurilor privitoare la conformitate pentru toate companiile ce operează pe piaţa de capital, aşadar nici Tradeville nu a făcut excepţie. În primul rând, MiFID II ne-a costat bani mai mulţi - spre exemplu, pentru adoptarea de soluţii software care să asigure alinierea la noile prevederi. Apoi, în al doilea rând, am înregistrat un cost la nivelul resurselor umane, prin oamenii pe care i-am deturnat de la activităţile lor obişnuite, de "core business" să le zicem, către activităţi care ţin de îndeplinirea normelor de conformitate.

În al treilea rând, cu privire la brokerajul de retail, noile reglementări au adus încă un tip de costuri, care au luat forma unor oportunităţi de business care au dispărut, odată ce a fost îngrădit accesul la piaţă pentru unii investitori, consideraţi "neexperimentaţi" şi de care reglementatorul european a decis că trebuie să aibă grijă - în locul lor şi, adesea, chiar împotriva voinţei lor exprese.

Concret, după ce am făcut eforturi îndelungi de a crea piaţa şi de a o educa, MiFID II ne obligă să refuzăm clienţii şi să le interzicem tranzacţionarea anumitor instrumente. Atât nouă, cât şi clienţilor, aceste măsuri ne par excesive, iar nemulţumirea nu este prezentă doar în România, ci şi în alte pieţe de capital din UE.

Pentru a înţelege mai bine situaţia, vă voi oferi exemplul tranzacţiilor cu ETF-uri puse la dispoziţie clienţilor printr-o platformă a socităţii nostre. La începutul anului trecut, 95% dintre aces­te ETF-uri de pe platformă erau din SUA - unde sunt în vigoare alte norme de raportare financiară, care au devenit incompatibile cu noile reglementări UE. În urma consultărilor cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), am fost nevoiţi să întrerupem furnizarea ETF-urilor americane către investitorii de retail şi a căuta instrumente europene similare ca expunere investiţională. Evident, aceasta avea să ne scadă veniturile rezultate din comisioane.

Treptat, având costuri suplimentare, ne-am adaptat oferta noului cadru de reglementare din UE, astfel că, în prezent, oferim fonduri tranzacţionate pe pieţele europene, cu investiţii în domenii a căror creştere este tot mai puternică, precum: tehnologie, inteligenţă artificială, inovaţii din medicină, energie verde, etc. Sperăm să putem oferi aceste instrumente şi în continuare. În acest sens, modul în care ASF alege să interpreteze anumite norme europene este vital, deoarece autorităţile naţionale pot alege să fie restrictive sau ceva mai relaxate în aplicarea unora dintre noile reguli.

Reporter: Pe lângă lichiditatea redusă, care este principalul neajuns al pieţei de capital româneşti?

Mihaela Bîciu: Posibilitatea înregis­trării online ar reprezenta cu certitudine o încurajare pentru investitorii individuali. În egală măsură, o reducere a birocraţiei cu privire la emitenţi ar fi benefică. În acest sens, Tradeville propune înfiinţarea unui "ghişeu unic", care ar simplifica accesul IMM-urilor pe piaţa de capital. Pentru a nu mai fi nevoie de a depune pentru aprobare cinci dosare, unul la BVB, două la Depozitarul Central şi încă unul la ASF, apoi un al doilea la bursă.

Deja am înaintat această propunere către BVB şi o vom transmite şi către Depozitar şi ASF, sperând să găsim înţelegerea că este mare nevoie de eficientizare, de cât mai puţin timp alocat completării de dosare stufoase.

Reporter: Cum poate fi sporită lichiditatea la BVB?

Mihaela Bîciu: Deşi este foarte dezirabilă, reprezentând un ultim aspect de îndeplinit care ne ţine departe de dobândirea statutului de Piaţă Emergentă, potrivit criteriilor MSCI, lichiditatea nu poate fi privită drept un scop în sine, independent de alte obiective legate de creşterea pieţei. Ar fi de dorit ca piaţa de capital să crească cu totul, pentru a reflecta mai bine dimensiunea reală a economiei româneşti.

Avem numai 87 de companii listate la BVB, pe când la Bursa din Varşovia sunt listate peste 480. Fie şi numai dacă că am reuşi să trecem măcar de 100 de companii listate, probabil că lichiditatea s-ar îmbunătăţi considerabil.

Pentru a avea o lichiditate mai bună, ar fi nevoie de eforturi conjugate, din partea tuturor stakeholderilor. ASF şi statul ar putea face mai multe pentru a simplifica accesul investitorilor la piaţă, emitenţii ar putea arăta mai multă transparenţă şi corectitudine în raportări, iar toate părţile interesate ar putea face şi mai mult decât până acum în direcţia educaţiei financiare, pentru a atrage pe bursă, deopotrivă, companii interesate de listări, cât şi investitori.

Reporter: Care este motivul pentru care piaţa de capital românească, prin bursă, nu îşi îndeplineşte rolul de finanţare a economiei?

Mihaela Bîciu: Aş putea spune că, în mare măsură, la nivelul conducerii politice, nu s-a înţeles rolul pieţei de capital în economie, şi faptul că o piaţă de capital dezvoltată nu este doar un element de blazon, care ar creşte prestigiul ţării, ci ar atrage interesul unor fonduri de investiţii care gestionează sume considerabile, aducând un binevenit influx de capital întregii economii. Este vorba de fonduri puternice care, efectiv, nici nu se uită la o ţară a cărei piaţă de capital are statut de Piaţă de Frontieră. Trecerea la nivelul următor, de Piaţă Emergentă, s-a numărat, măcar la nivel declarativ, între obiectivele guvernelor instalate din 2017 încoace, însă observăm cu dezamăgire că nu s-au făcut paşi concreţi pentru atingerea acestui obiectiv.

Nici în mediul de business nu pare să se recunoască încă pe deplin rolul pe care poate să-l îndeplinească bursa, dar am remarcat, în ultimii ani, că tot mai multe companii antreprenoriale devin interesate de a obţine finanţare prin piaţa de capital.

Reporter: Cum vedeţi viitorul pieţei de capital româneşti şi, implicit, al societăţii dumneavoastră?

Mihaela Bîciu: Poate mai mult decât alte domenii economice, piaţa de capital este foarte sensibilă la impactul deciziilor politice. Astfel, pentru cea mai mare parte a anului 2018, decizia principalului acţionar, statul, de a solicita dividende speciale de la o serie de companii energetice, printre cele mai mari listate la BVB, a imprimat pieţei noastre un alt parcurs decât cel negativ de pe pieţele internaţionale, iar indicele BET a avut un randament mai bun chiar faţă de alte pieţe din regiune cu ritmuri bune de creştere, precum Polonia, Ungaria sau Cehia.

În sens invers, tot o decizie politică, respectiv controversata ordonanţă cu măsuri fiscale, propusă şi votată la finalul anului trecut, a generat cele mai abrupte scăderi pe bursa românească din ultimul deceniu. Prevederile din amintita ordonanţă ridică serioase semne de întrebare asupra evoluţiei fondurilor de pensii din Pilonul II, unii dintre cei mari importanţi investitori care au contribuit la creşterea BVB din ultimii ani. De asemenea, profiturile unora dintre cele mai mari companii listate, din sectorul energeric, s-ar putea diminua din cauza unor noi impozite şi plafonări de preţuri, ceea ce se va reflecta în performanţa lor pe bursă.

În concluzie, dezvoltarea BVB depinde de un cadrul legal cât mai previzibil şi de dorinţa guvernelor de a susţine piaţa de capital şi a înţelege rolul acesteia în finanţarea economiei, aşadar în a aduce valoare societăţii.

Referindu-mă la Tradeville, avem în vedere cel puţin cinci direcţii de dezvoltare pentru 2019, pornind, mai întâi, de la consolidarea statutului nostru ca broker online de retail. Vom oferi, în continuare, platforme de tranzacţionare bazate pe cele mai noi tehnologii, cât mai simplificate şi automatizate. O atenţie specială o acordăm aplicaţiilor mobile, pentru care estimam că vom lansa o nouă versiune în trimestrul întâi al anului 2019.

În al doilea rând, suntem deschişi la încheierea unor parteneriate cu intermediari care doresc să iasă de pe piaţă ori să îşi eficientizeze afacerea. Apoi, ne arătăm deschişi înspre colaborări cu firme din zona Fintech, care dezvoltă aplicaţii complementare platformelor noastre şi aduc şi mai multă valoare clienţilor Tradeville.

În al patrulea rând, dorim să avem, în continuare, o ofertă cât mai bogată de instrumente financiare, care să răspundă nevoilor tuturor clienţilor actuali şi potenţiali: (1) obligaţiuni pentru inves­titorii care caută instrumente cu venit fix; (2) acţiuni pentru traderi; (3) ETF-uri pentru cei care îşi doresc conturi administrate de nume mari, cu renume în asset management; (4) derivate cu levier, tranzacţionate pe pieţe reglementate, pentru traderii activi şi foarte activi; şi (5) începând cu 2019, vom oferi şi ETP-uri - derivate în levier pe acţiuni, mărfuri, perechi valutare.

În al cincilea rând, dorim să ne axăm pe intermedierea unor emisiuni de obligaţiuni sau de acţiuni de până în cinci milioane de euro, fără a exclude intrarea în consorţii pentru emisiuni de o valoare mai mare.

Reporter: Care este ziua casei de brokeraj pe care o conduceţi?

Mihaela Bîciu: Ziua de naştere a companiei este 19 aprilie 1995.

Reporter: Vă mulţumim!