Miliarde de dolari, pentru cucerirea spaţiului

Cursa pentru revenirea în spaţiu continua cu mare intensitate şi în aceste momente în care omenirea nu poate găsi o soluţie pentru a rezolva problema coronavirusului. SUA, Rusia, China, Emiratele, India fac eforturi considerabile pentru "cucerirea" spaţiului. Din cursă nu putea lipsi nici Uniunea Europeană, care va aloca fonduri mai mari pentru lansări de rachete, sateliţi de comunicaţii şi exploraea spaţiului pentru pentru a ţine pasul cu ambiţiile americane şi chineze, a declarat comisarul Thierry Breton. Pe parcursul ultimelor decenii, Europa a încercat să construiască un acces independent la spaţiu faţă de pionierii SUA şi Rusia, cu succese precum rachetele Ariane sau sistemul de sateliţi pentru navigaţie Galileo, care rivalizează cu sistemul american GPS. Dar apariţia recentă a concurentului american SpaceX şi a rachetelor reutilizabile ale acestuia, precum şi progresele rapide realizate de China, inclusiv prima aselenizare pe faţa îndepărtată a lunii, anul trecut, urgentează ambiţiile europene. Breton, fostul director la companiei franceze de IT Atos, a spus că pentru prima oară bugetul UE va fi utilizat pentru susţinerea noilor tehnologii de lansare a rachetelor, inclusiv a unora reutilizabile. UE va semna pentru prima oară un acord de 1 miliard de euro cu compania Arianespace, căreia îi va asigura o vizibilitate mai mare, în schimbul creşterii inovaţiilor. "SpaceX a redefinit standardele lansărilor, aşa că Ariane 6 este un pas necesar, dar nu şi obiectivul final: trebuie să începem să ne gândim la Ariane 7", a spus Breton. Breton speră că Executivul UE va aloca 16 miliarde de euro pentru spaţiu în viitorul buget şi a spus că va propune un Fond European pentru Spaţiu, de 1 miliard de euro, pentru susţinerea startupurilor. Comisarul mai doreşte să lanseze o competiţie pentru a oferi startupurilor acces liber la sateliţi şi lansări, pentru a stimula inovaţiile. Pentru sistemul de sateliţi de navigaţie Galileo, Breton a arătat că va devansa din 2027 în 2024 lansarea unei noi generaţii de sateliţi, "cei mai moderni din lume", care pot interacţiona unii cu alţii şi oferi un semnal mai precis. Breton vrea lansarea unui nou sistem de sateliţi care poate asigura accesul la internet de mare viteză pentru toţi europenii şi începerea lucrărilor la un sistem de Management al Traficului în Spaţiu, pentru evitarea coliziunilor care devin mult mai probabile din cauza creşterii numărului de sateliţi.

China intenţionează să lanseze o sondă şi un mic robot teleghidat pe planeta Marte în luna iulie, în prima sa misiune pe "'planeta roşie''. Ţara investeşte zeci de miliarde de euro în programul său spaţial - lansează sateliţi, intenţionează să trimită oameni pe Lună, iar în luna mai a lansat o capsulă spaţială, fără echipaj uman, o misiune crucială pentru pregătirea trimiterii de astronauţi către viitoarea sa staţie spaţială, "'Tiangong'' ("'Palatul celest"). Prima misiune spaţială arabă spre Marte este pregătită şi urmează să fie lansată la jumătatea lunii iulie. Ea va transmite date importante privind climatul şi atmosfera planetei. "Amal" (speranţă, n.r.) va parcurge în şapte luni cei 493 de milioane de kilometri până pe orbita Marte. Sonda va orbita timp de 687 de zile pentru a aduna informaţii suficiente. O traiectorie completă a Marte va dura 55 de ore. Directorul programului, Sarah Al-Amiri, a spus că proiectul ar trebui să fie un stimulent major pentru ca cercetătorii arabi să aleagă o carieră în inginerie spaţială. Misiunea fără echipaj uman urmează să fie lansată din insula japoneză Tanegashima, pe 14 iulie. Propulsată de o rachetă japoneză, sonda va avea trei tipuri de senzori pentru măsurarea atmosferei Marte. Proiectul are partenere trei universităţi americane, iar Emiratele Arabe Unite au experienţă în călătoriile spaţiale. Au trimis rachete pe orbita Pământului şi un astronaut pe Staţia Spaţială Internaţională. Primul astronaut arab care a fost în spaţiu a fost sultanul Bin Salman Al-Saud, care a zburat cu o navă spaţială americană în 1985. Anul trecut, India a intrat în rândul statelor care contează în ceea ce priveşte lansarea de sateliţi. O rachetă indiană a plasat mai mulţi sateliţi naţionali şi internaţionali pe trei orbite diferite în cadrul unui singure misiuni, o premieră pentru acest stat.