MINCIUNI ÎN ACTE PUBLICE Deficitul bugetar este dublu faţă de cel declarat

• Discrepanţe contabile de 2,6 miliarde de euro!

Conform reglementării consfinţite prin Constituţia României din 1991, reglementare rămasă neatinsă şi în urma modificărilor constituţionale referendate pe durata a două zile în 2003, "Bugetul Public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor" [vezi art. 138, paragraf (1)]. În fapt, Bugetul Public Naţional se referă - în orice stat din Lume - la "totalitatea resurselor băneşti care se constituie ca venituri publice din fiscalizare, din fructificarea capitalului public şi de stat, din profiturile vărsate de Banca Naţională, din creaţia "ex-nihilo" de valoare adăugată (exclusiv, pentru co-finanţarea socializată a veniturilor de înlocuire) şi din resurse bugetare atrase [credite externe şi interne, fonduri nerambursabile] şi care se afectează în timpul anului bugetat finanţării cheltuielilor publice".

Că este aşa o dovedeşte situaţia lunară a execuţiei Bugetului General Consolidat al României (BGCR) întocmită şi prezentată de Ministerul Finanţelor Publice pe "site"-ul său. Pentru anul 2011, în structura economică, veniturile, cheltuielile şi deficitul BGCR defalcate pe bugetele din componenţă se prezintă după cum se arată în tabelul 1.

• Prima constatare

Beneficiind de detaşarea şi lipsa de deferenţă cu care-şi privesc însărcinările şi responsabilităţile instituţionale Curtea Constituţională şi Curtea de Conturi, Puterea executivă - mână-n mână cu Puterea legislativă - fructifică an de an în folos propriu şi în dispreţul contribuabililor necorelarea flagrantă dintre evoluţia structurală a Bugetului Public Naţional şi textul constituţional.

Concret, fructificând dincolo de limita legii omisiunea din textul constituţional (o s-o repet în neştire până când se va modifica Constituţia!), o parte din Bugetele locale, Bugetul Fondului de Şomaj, Bugetul asigurărilor sociale de sănătate, Bugetul creditelor externe, Bugetul instituţiilor şi activităţilor publice care se finanţează - în baza unor legi speciale! - din venituri proprii, Bugetul Companiei Naţionale de autostrăzi şi drumuri naţionale (CNADN), Bugetul titlurilor de despăgubire, Bugetul Fondului Proprietatea şi Bugetul operaţiunilor financiare, toate finanţate în primă instanţă din veniturile curente ale contribuabililor şi din alienarea de avuţie publică şi în secundă instanţă din amanetarea veniturilor viitoare ale cetăţenilor (datoria publică şi costurile ei contractate peste capul acestuia!) nu sunt supuse observării şi sancţionării prin vot de parlamentul Ţării.

Nici "ex-ante", nici "ex-post"!

Implicit, construcţia şi execuţia acestor bugete au devenit discreţionare fiind arbitrate explicit de interesele private ale politicului ajuns la frâiele statului şi nu de agenda publică reală. Depravarea bugetară convocată (vezi tabelul 1) de ingineriile financiare legalizate confiscă normalitatea alocării banului public şi-o transpune în para-normalităţi:

1° Excesul de cheltuieli programat prin execuţia Bugetului de stat reprezintă 115,55% din deficitul Bugetului General Consolidat al României (BGCR) şi 103,9% din excedentul total de cheltuieli programat pentru anul 2011;

2° - Bugetul asigurărilor sociale de sănătate (BASS) - buget esenţial "privat" a cărui co-finanţare socializată se asigură legal prin creaţie "ex-nihilo" de valoare adăugată (se avansează de angajator, se suportă de populaţie în preţurile la care-şi achiziţionează consumul final şi se recuperează de dezvoltatorul afacerii odată cu marfarizarea producţiei economice realizate!) - a devenit, împotriva intereselor cetăţenilor, anexă la Bugetul de Stat şi, în loc să fie administrat de o autoritate privată dedicată, este mânărit politic prin Ministerul Sănătăţii; în aceeaşi situaţie se află Bugetul asigurărilor de stat (BAS) şi bugetul Fondului de Şomaj (BAŞj), ambele intrate spre "mânăreala politică necesară" sub căciula primitoare (de foloase necuvenite!) a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

3° - Pentru a escamota veniturile şi operaţiunile de alienare a avuţiei naţionale prin Bugetului Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), în economia BGCR s-a manufacturat "Bugetul titlurilor de despăgubire" care evită prezentarea modului de constituire a resurselor de compensare a acestui deficit public "îngăduit"!;

4° - Bugetul CNADNR - sinecura tradiţională a "drumarilor" din preajma puterii, deşi înregistrează deficite importante an de an, deşi creşte salariile administratorilor şi, fără nicio justificare, comite - într-o veselie vecină cu demenţa! - datorie publică şi, deşi a fost proiectat cu deficit "zero", înregistrează deja un excedent de cheltuieli (aprox188 milioane lei) fapt ce contrazice însuşi temeiul aşezat şi legalizat ca bază a bugetării.

• A doua constatare

Exonerarea constituţională de care se prevalează Executivul în adoptarea bugetului public a generat practici neconforme care au degenerat şi se adâncesc în acte flagrante de subminare - directă şi indirectă - a interesului naţional, în fapt, a intereselor legitime de bunăstare socială, prosperitate economică şi securitate ale cetăţenilor.

Expresia sintetică a acestei stări de lucruri o înfăţişează mecanismul prin care se escamotează o parte importantă a deficitului bugetar real. Ca urmare a mecanismului de calcul pervers - agreat, inclusiv de forurile inter- şi trans-naţionale! - bugetele care nu sunt la discreţia Guvernului sunt construite cu excedent, astfel încât, pe principiul vaselor comunicante, o parte din deficitul bugetar să fie anihilat scriptic de excedentul astfel creat.

Justificarea predilectă - bugetele fac parte din aceeaşi structură (BGCR) - este, în mod absolut, falsă!

Faptul că cele 14 bugete prezentate intră de drept în componenţa BGCR exprimă doar particularitatea comună a finanţării acestor bugete - din bani publici - şi nu are nici-o legătură cu bugetarea intrinsecă, care, în toată Lumea, interzice transferul de resurse bugetare de la un buget la altul prin decizii ex-post aprobării legale.

În fapt, există două instituţii care se opun legal intervenţiei neconforme: "Bugetul Transferurilor între Bugete" care limitează ex-ante transferurile (acestea sunt limitate la creaţia "ex-nihilo" de valoare adăugată care asigură co-finanţarea prin complemente socializate a veniturilor de înlocuire: rente de boală, de şomaj şi de bătrâneţe) şi "Legile de rectificare bugetară" care nu permit decât transferurile univoce către bugetele cu vocaţie socială. (vezi tabelul 2)

• A treia constatare

Din înfăţişarea producţiei de venituri bugetare pe primele patru luni din acest an şi din modul în care acestea au finanţat cheltuielile publice la perioadă se constată că, oficial, Guvernul a convocat un consum excedentar de resurse bugetare care în medie reprezită 1,1 miliarde lei/lună. De fapt, excesul real de cheltuieli generat de activitatea Guvernului în perioada menţionată este de peste 2,1 miliarde lei/lună (vezi tabelul 2).

La 4 luni, excesul efectiv de cheltuieli (deficitul real) înregistrat de bugetele din structura adevăratului Buget Public Naţional (Bugetul General Consolidat al României) a fost de 8.477 milioane lei, mai mare cu 4.121 milioane lei faţă de cel confecţionat şi declarat oficial de Guvern. Aproape paradoxal, deficitul bugetului de stat este mai mare decât deficitul Bugetului General Consolidat asumat oficial de guvern cu 51,1%!!!

Prin neverosimilitatea datelor, ies în evidenţă:

- Bugetul centralizat al unităţilor administrative teritoriale (agregatul bugetelor locale) care înregistrează în condiţiile unei deviaţii pozitive a veniturilor (+ 7,6 p.p.), o deviaţie negativă ne-probabilă la cheltuieli (- 14,2 p.p.) şi

- Bugetul Asigurărilor pentru şomaj care - în pofida disponibilizărilor consistente - înregistrează o deviaţie negativă la cheltuieli (- 32,7 p.p.)!!

• A patra constatare

Execuţia bugetelor cu vocaţie socială - contrar evidenţelor, previzionată fără deficit! - constată că, excepţie făcând Bugetul Fondului de Şomaj (deocamdată!), Bugetul asigurărilor sociale de Stat şi bugetul asigurărilor sociale de sănătate înregistrează deja deficite impresionante care însumează aproape 2,7 miliarde lei.

Contracţia semnificativă a veniturilor acestor fonduri (deviaţia la 4 luni a fost de - 14,1 p.p., - 13,3 p.p. şi, respectiv, - 11,3 p.p.) observă deopotrivă efectele financiare falimentare ale celor două politici guvernamentale care acţionează potrivnic asigurării resurselor de finanţare, scăderea ocupării salariale în economia reală (1) şi curba de sacrificiu impusă veniturilor salariale din economia publică (2) şi impasul bugetar generat de lipsa politicilor contra-ciclice.

Pe fondul deficitului de resurse financiare [amputate pe calea dez-ocupării şi pe calea curbei de sacrificiu salariale (-) şi fiscale (+)], conform anualizării deficitului la 4 luni, estimata lipsei de resurse cu care se va confrunta cele trei bugete consemnează un deficit de aprox. - 8,0 miliarde lei.

Execuţia Bugetului Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România înregistrează în periplul său de recompensare a clientelei politice un exces de cheltuieli de peste 10%, prezumând un deficit final de minim 750 milioane lei la sfârşitul anului (să nu uităm, prin construcţie, bugetul a fost construit fără deficit!).

• A cincea constatare

Acoperirea deficitului de resurse financiare înregistrat ca urmare a excesului de cheltuieli publice se realizează prin :

- emisiuni de titluri de datorie publică pe termen mediu şi lung, respectiv, certificate de trezorerie cu discont şi obligaţiuni de stat ("cu cupon" sau de tip "benchmark") vândute prin licitaţii pe piaţa inter-bancară şi prin

- tranşe trase din liniile de credite externe deschise de marea finanţă trans- şi internaţională în favoarea României (datorie publică externă asumată ca datorie suverană a statului român).

La fel se procedează şi în cazul serviciul datoriei publice (dobânzi şi rate scadente la fiduciile - titlurile de datorie publică - în baza cărora s-au atras resursele financiare necesare finanţării deficitului bugetar comis în anii precedenţi), respectiv, cheltuielile cuprinse în "Bugetul operaţiunilor financiare" (BOP).

Conform evidenţelor oficiale (execuţia BGC la 4 luni), necesarul de finanţare la sfârşitul perioadei analizate a necesitat atragerea de resurse financiare extra-bugetare în sumă de aprox. 9,69 miliarde lei, din care aprox. 1,22 miliarde lei pentru serviciul datoriei scadente contractate în anii precedenţi.

În perioada menţionată, Guvernul a contractat şi tras numai de pe piaţa internă credite pe termen scurt1 mediu şi lung în valoare totală de aprox. 20,49 miliarde lei (aproape 5 miliarde euro în echivalent la cursul mediu de schimb): (vezi tabelul 3)

• A şasea constatare

Analiza la perioadă a proiecţiei bugetare pentru anul 2011 revelă că fundamentele Bugetului General Consolidat al României au fost viciate profund de vectori şi factori perturbatori care ţin, delaolaltă, de deficitul notoriu de probitate profesională şi morală în îndeplinirea misiei de guvernare, de politicianismul depravat şi de lipsa flagrantă de respect faţă de interesele reale ale populaţiei.

Calculul arată că, în execuţie, fără a lua în considerare tranşele trase din liniile de credite externe, există o discrepanţă majoră între "deficitul bugetar de acoperit" în perioada menţionată şi "datoria publică internă" contractată şi trasă prin licitaţii interbancare de titluri de stat în aceeaşi perioadă.

Trendul de adâncire confirmat al acestei "discrepanţe" contabile care însuma la 30 aprilie aprox. 10,8 miliarde ROL (108.000 de miliarde lei vechi, sau - la cursul mediu de schimb - echivalentul a mai mult de 2,6 miliarde euro!) ridică enorme şi indigeste semne de întrebare cu privire la legalitatea administrării banului public.

Interpretările disponibile ţin de "iarba de urât":

- fie avem de-a face cu o escamotare a unor deficite bugetare (curente şi/sau acumulate) având drept cauză nerealizarea veniturilor bugetare care, oficializate, ar arunca în aer Guvernul şi România,

- fie avem de-a face cu o evicţiune vinovată de fonduri publice,

- fie, în fine şi mai plauzibil, avem de-a face cu un mix insolit între primele două alternative!

• A şaptea constatare

Dacă luăm în consideraţie faptul că, în cazul în speţă, angajarea datoriei publice prin licitaţii de titluri de stat se realizează exclusiv de Ministerul Finanţelor Publice care, ca titular în gestionarea finanţelor publice, canalizează resursele financiare astfel atrase către Bugetul de stat şi că, factual, creditele sunt utilizate, conform mecanismului bugetar legal, pentru acoperirea cheltuielilor din operaţiuni financiare (serviciul datoriei publice ajunse la scadenţă) şi a deficitului curent al Bugetului de stat (şi nu a Bugetului General consolidat), "discrepanţa" contabilă la 30 aprilie 2011 se ridică la aprox. 12,7 miliarde RON (lei noi), adică, la cursul mediu de schimb, echivalentul a aprox. 3,0 miliarde euro!

• Ultima constatare

Faptul că Bugetul Public Naţional este închinat constituţional Puterii este o realitate tristă. Faptul că, în execuţie, BPN n-are nici-o legătură cu interesele de bunăstare şi prosperitate ale suveranului (delaolaltă şi contribuabil) şi, nici măcar, cu suveranitatea României pe care - subminând-o - o va surpa, a devenit flagrant.

Faptul că "cineva" - fără îndreptăţire - smântâneşte dincolo de smalţ oalele bugetare şi că "altcineva"- fără vină - plăteşte oalele sparte, se ştie. Încă nu se ştie, "cine", "când" şi "cum" va da socoteală?! Dacă... "va da"!?