Minime măsuri de igienă bugetară pentru următorii zece ani

(1) Reducerea aparatului bugetar prin:

- desfiinţarea ministerelor redundante; nu este nevoie de mai mult de 12 ministere şi de mai mult de 50 de secretari de stat; nu este nevoie de alte clădiri ministeriale decât Casa Poporului;

- reducerea la minimul necesar a agenţiilor şi a autorităţilor (aşa-zis) independente; nu este nevoie de agenţii sau autorităţi ale căror "competenţe" se suprapun sau se extind telescopic;

- nu este nevoie, în acelaşi timp, de poliţie, poliţie locală şi jandarmerie, mai ales în condiţiile în care paza şi protecţia se contractează cu privaţi (persoane care, de altfel, sunt fie actuali, fie foşti poliţişti, jandarmi sau securişti); o singură poliţie este suficientă;

- nu este nevoie de 7 rânduri de servicii secrete (care mai fac şi poliţie politică); nu există niciun motiv ca un serviciu secret militarizat, STS, să se ocupe de alegeri, în condiţiile în care există autoritate electorală şi birouri electorale din care fac parte şi magistraţi; nu există niciun motiv ca STS să se ocupe de referendum, când există institut de statistică şi nici de certificate verzi sau digitale, când există drepturi şi libertăţi intangibile, plus ministere si autorităţi dedicate;

- reducerea posturilor de demnitari şi de funcţionari publici excedentari; sunt peste 500 de mii de bugetari care nu se justifică decât prin "nevoia" de a asigura deversări controlate de bani publici în buzunarele hămesite ale milionului de membri de partid comasat român.

(II) Reducerea numărului de comune; nu există motiv serios ca o localitate sau un număr de sate învecinate să fie comună dacă populaţia nu este de minim 5000 de persoane; nu există motive serioase ca oraşul Bucureşti să fie partajat în 6 sectoare cu bugete, clădiri şi aparate administrative proprii, plus o primărie generală.

(III) Stabilirea cu precizie a populaţiei reale a României, rezidente sau cu reşedinţa în străinătate; un număr artificial de mare de cetăţeni înseamnă un număr mai mare de aleşi naţionali sau locali şi de funcţionari publici; nu există motive serioase să credem că, în condiţiile unui referendum (foarte prost organizat şi neconstituţional, de altfel) care a calculat că suntem 19 milioane, putem avea un număr de 18 milioane de alegători.

(IV) Stabilirea prin lege (sau chiar prin Constituţie) a unei proceduri prealabile de legiferare a împrumuturilor publice care depăşesc 1% din PIB; reglementarea severă, sub sancţiuni penale, a obligativităţii ministrului finanţelor şi, implicit, a primului ministru, de a da socoteală în Parlament pentru necesitatea împrumuturilor publice pe care le contractează şi pentru eficienţa cheltuirii banilor astfel obţinuţi; obligativitatea prezentării în Parlament a unui raport asupra motivelor şi justificării deficitelor bugetare care sunt mai mari de 5% din PIB, în cazul unui vot negativ al Parlamentului asupra raportului ministrul finanţelor urmând a fi demis automat.

(V) Subordonarea efectivă a cheltuielilor militare scopului defensiv al NATO.

(VI) Aprobarea prealabilă de către Parlament a oricărui ajutor acordat unor ţări terţe de UE şi NATO.

(VII) Aprobarea prealabilă de către Parlament a oricărui program de împrumut sau sprijin financiar acordat României de către UE, BM, FMI sau alte organisme politice sau financiare internaţionale, dacă valoarea acestor programe este mai mare de 5 miliarde de euro într-un an calendaristic.

(VIII) Aprobarea ulterioară de către Parlament, în maxim 5 zile de la perfectare, a oricărui program de achiziţie de produse sau servicii utilizabile în caz de pandemie, calamitate sau război.